Ieri, la Bruxelles, a avut loc lansarea studiului „Datoria noastră: reformarea pieței europene a muncii”, pe care l-am realizat împreună cu economistul Eoin Drea, cercetător în cadrul Centrului pentru Studii Europene „Wilfried Martens”.
La conferința de lansare a studiului, la care a participat și vicepreședintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitiate, Jyrki Katainen, am susținut următoarele:
Liberalizarea pieței forței de muncă a dus la efecte pozitive în toate țările Uniunii Europene și trebuie promovată și mai mult. Economia Germaniei este acum puternică datorită reformelor aplicate acum 10 – 15 ani pe piața forței de muncă. Aceste măsuri au dus la contracte de muncă mai flexibile, pe perioadă determinată, de pe urma cărora beneficiază acum atât angajatorii, cât și angajații. Pe de-o parte, angajatorii beneficiază de această măsură pentru că pot angaja oameni chiar și pentru o perioadă determinată, când nevoia este mai mare. Beneficiază, însă, și angajații pentru că știu că trebuie să rămână competitivi, performanți pentru a-și păstra locul de muncă. Atunci când ai un contract pe perioadă nedeterminată, se reduce motivația de a deveni mai bun. Nu în ultimul rând, beneficiază de această măsură tinerii care nu au intrat încă în câmpul muncii, dar care vor fi mai ușor angajați pe un contract pe perioadă determinată.
Trebuie să facem ca mobilitatea forței de muncă să funcționeze cu adevărat, atât la nivelul întregii Uniunii Europene, cât și în fiecare stat în parte. Vedem foarte clar că și în România există discrepanțe majore între regiunile țării în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor. Pentru ca mobilitatea să funcționeze, trebuie să înlăturăm barierele care, de multe ori, sunt reprezentate de lucruri simple, elementare. Avem nevoie de acces la informație în mod transparent, în limbi de circulație internațională în privința locurilor de muncă existente, în privința condițiilor pentru a aplica pentru un loc de muncă în altă țară europeană.
Trebuie să creăm condițiile de lucru propice în România pentru că un român care muncește de trei ani în Franța, Spania sau Italia, dacă are condițiile propice în țară, probabilitatea să se întoarcă este mult mai mare.
Este nevoie de un schimb de bune practici între țările europene în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor. Sunt țări în care șomajul este foarte mare, peste 50% în Grecia și Spania, și țări cu șomajul foarte mic, sub 10%. Trebuie să vedem ce funcționează în țările în care șomajul este foarte mic și ce poate fi preluat și aplicat, eventual într-o formă adapatată.
Este necesar să adaptăm sistemul de educație la nevoile angajatorilor, iar universitățile să colaboreze cât ma strâns cu antreprenorii, cu sectorul privat. Văd din partea sectorului privat o deschidere tot mai mare, dar este obligația sectorului public, a oamenilor politici să punem la dispoziție cadrul legal, să creăm acele condiții ca sectorul privat să se poată dezvolta, să poată investi și să creăm o economie serioasă, competitivă.
Pentru asta, reformele sunt esențiale și, în principiu, trebuie făcute în vremuri economice bune fiindcă atunci costul economic și social este mai mic. Oamenii politici tot amână astfel de reforme, care, în vremuri economice proaste, au costul mai mare și sunt mai greu de suportat, chiar dacă tot există beneficii.
 
Evident, climatul instituțional stabil, fiscalitate transparentă, stabilă, predictibilă, bugetul solid, statul de drept și buna funcționare a instituțiilor statului sunt de asemenea esențiale pentru atragerea de investiții și crearea de locuri de muncă.