După mai multe runde de negocieri informale, echipele de negociatori ale Parlamentului European şi ale Consiliului UE au ajuns astăzi la un acord de principiu cu privire la Fondul European pentru Investiții Strategice (FESI). Este vorba despre un instrument care va genera investiții în economia reală de 315 miliarde de euro în următorii ani. Principalele sectoare care vor beneficia de aceste investiții vor fi cercetarea, inovarea, infrastructura și IMM-urile.
Cum funcționează acest fond?
Bugetul Uniunii Europene va aloca 8 miliarde de euro pentru formarea unei garanții de 16 miliarde de euro la care se vor adăuga alte 5 miliarde de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Cele 21 de miliarde vor reprezenta o garanție pentru împrumuturi ale BEI către proiecte cu un grad mai ridicat de risc, dar care sunt capabile să creeze locuri de muncă și creștere economică.
Cum va fi finanțat acest instrument de investiții?
Cele 8 miliarde de euro din bugetul UE au fost mărul discordiei în negocierile dintre instituțiile europene. S-a pus problema de unde vor fi luați acești bani pentru a finanța garanția. Cum politica de coeziune sau cea agricolă au fost excluse din start din ecuație (lucru bun pentru România, beneficiar net al acestor fonduri), au rămas în discuție doar fondurile administrate direct de către Comisie. Astfel, 2,8 miliarde de euro vor fi realocate din Mecanismul Conectarea Europei MCE (investiții în infrastructură), 2,2 miliarde, din programul Orizont 2020 (proiecte de cercetare) și 3 miliarde de euro din marjele bugetare aflate la dispoziție.
În ceea ce privește MCE și Orizont 2020, Parlamentul a cerut încă din startul negocierilor ca aceste programe să fie afectate cât mai puțin, reușind, astfel, să diminueze impactul asupra acestor două instrumente cu peste un miliard de euro şi să evite ca granturile acordate pentru cercetarea de bază să fie afectate de realocări. Nu în ultimul rând, garanția va putea fi constituită și din următorul exercițiu financiar al Uniunii (post 2020) pentru a reduce impactul asupra programelor deja existente.
Cine va conduce fondul?
S-a ajuns de asemenea la un acord privind guvernanța fondului, stabilindu-se că acesta va fi condus de un comitet director care va stabili orientarea strategică și prioritățile de finanțare. Un alt organism foarte important în funcționarea fondului este comitetul de investiții – acesta va selecta cele mai bune proiecte care vor primi garanții pentru finanțare. Ambele vor avea un grad ridicat de independență şi vor fi ferite de orice interferență politică. Astfel, cele mai bune proiecte, având cea mai ridicată viabilitate economică, vor beneficia de finanțarea acestui fond.
De asemenea, statele membre sau părțile terțe vor putea să contribuie la garanția fondului, însă, pentru a nu influența deciziile de finanțare, nu vor putea participa la guvernanță.
Un aspect important al funcționării fondului este crearea unei platforme europene de consiliere în materie de investiții care va oferi consultanță potențialilor beneficiari. Pentru state cu piețe financiare mai puțin dezvoltate, cum este și cazul României, apariția acestei platforme este o veste bună.
Care sunt următorii pași?
În perioada următoare, atât Consiliul, cât și Parlamentul vor trebui să voteze asupra acestui acord. Obiectivul este ca, la începutul lunii iulie, fondul să fie funcțional și să înceapă să stimuleze investițiile în Europa.
Sunt încrezător că acest fond va funcționa și va contribui la reducerea decalajului de investiții din Uniunea Europeană. Speranța mea este ca și România să poată accesa acești bani, dar trebuie să propună proiecte de calitate care să genereze locuri de muncă şi investiții în infrastructură, cercetare şi inovare. Am făcut tot ce ne-a stat în putință în Parlamentul European pentru a garanta șanse egale de acces la acest fond pentru toți europenii; de acum înainte, mingea este în terenul autorităților naționale și al investitorilor europeni care trebuie să treacă la treabă.