În cadrul ședinței Comisiei pentru bugete a Parlamentului European de astăzi, vicepreședinta Comisiei Europene pentru buget și resurse umane, Kristalina Georgieva, a prezentat măsurile bugetare propuse de Comisie pentru a răspunde crizei refugiaților.
Este vorba despre un buget rectificativ pentru anul 2015 prin care Comisia Europeană intenționează, printre altele, să mărească cu 100 de milioane de euro alocările pentru Fondul de azil, migrație şi integrare şi Fondul pentru securitate internă.
Banii ar urma să fie folosiți pentru sprijinirea statelor afectate de valul de refugiați şi pentru a pune în funcțiune centrele de procesare a cererilor de azil (hotspots) care urmează să fie deschise în statele de graniță ale UE. Totodată, aceste creșteri ale finanțărilor vor contribui şi la implementarea măsurilor de relocare decise săptămânile trecute.
De asemenea, se are în vedere suplimentarea schemelor de angajați ale mai multor agenții europene responsabile cu gestionarea crizei refugiaților și securității – Frontex, Europol şi EASO – fapt ce le va permite să fie mult mai eficiente în coordonarea şi sprijinirea acțiunilor statelor membre.
Nu în ultimul rând, pentru a aborda problema mai complexă a situației umanitare a refugiaților, s-a decis suplimentarea alocărilor cu 300 de milioane de euro a Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană (Fondul Madad). Alte 175 de milioane vor fi transferate de la alte rubrici bugetare pentru a sprijini eforturile umanitare în Siria, Liban, Iordania, Turcia şi Irak.
Răspunzând unei întrebări pe care i-am adresat-o în timpul ședinței, vicepreședinta Georgieva mi-a confirmat că soluția pe termen lung este stabilizarea situației în țările aflate în conflict sau în criză, pentru că, altfel, toate măsurile pe care le adoptăm nu vor servi decât gestionării situației şi nu rezolvării ei definitive.
Totodată, comisarul european a fost de acord că este necesar un control mai strict al modului în care aceste fonduri sunt folosite, pentru ca banii destinați zonelor instabile să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie de ei.
Cele mai multe dintre suplimentările de fonduri vor fi făcute prin relocări ale unor sume care nu vor fi cheltuite până la finalul anului din bugetul comunitar. România nu va fi afectată de aceste transferuri întrucât ele nu vizează fondurile structurale și de coeziune.
Angajamentul meu în calitate de raportor din partea Grupului PPE pentru această propunere este ca ea să fie aprobată într-un timp cât mai scurt, iar fondurile să fie puse la dispoziția autorităților.
În această criză, avem nevoie de răspunsuri rapide și acțiuni coordonate pentru a face față provocărilor. România, așa cum am afirmat şi anterior, trebuie să fie parte a soluției europene.