Partidul Popular European, cea mai mare familie politică pan-europeană, se va reuni la Madrid începând de astăzi, 21 octombrie 2015, pentru Congresul popularilor europeni. Popularii vor aborda cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa de la migraţie şi lupta împotriva terorismului, la creştere economică, ocuparea forţei de muncă, piaţa unică digitală, schimbările climatice şi parteneriatul dintre ‪Europa‬ şi ‪SUA‬. Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre importanța acestui congres și despre modul în care pozițiile adoptate de liderii popularilor europeni vor avea aplicabilitate și importanță la nivelul decizional european. Totodată, europarlamentarul român a făcut referire și la participarea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker la congres și la declarațiilor domniei sale privind relația cu Rusia. Oficialul PPE a declarat că poziția partidului va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa.

CaleaEuropeana.ro: Congresul Partidului Popular European este un eveniment ce se desfășoară o dată la trei ani, precedenta ediție având loc la București în 2012. Ce s-a schimbat de atunci pentru PPE, pentru viziunea sa asupra Europei Unite și pentru Europa per ansamblu?
Siegfried Mureșan: Conform Statutului Partidului Popular European (PPE), din trei în trei ani, are loc un Congres Statutar al PPE la care este aleasă întreaga conducere: preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general și trezorier. Ultimul Congres Statutar a avut loc în octombrie 2012, la Bucureşti. Acum, este următorul Congres, la termen.
Între ele, în mai 2014, a avut loc la Dublin un Congres Extraordinar al PPE, unde Jean-Claude Juncker a fost ales candidat al familiei noastre politice pentru preşedinţia Comisiei Europene şi unde a fost adoptat și Programul Electoral pentru alegerile europarlamentare din 2014. Anul alegerilor europarlamentare din 2014 a fost pentru prima dată când oamenii au ales prin votul lor direct, exprimat la alegerile europarlamentare, preşedintele Comisiei Europene.
Jean-Claude Juncker a devenit preşedintele Comisiei Europene fiindcă a fost candidatul familiei politice care a câştigat alegerile la nivel european.
Concluzia este că alegerile europarlamentare sunt importante şi votul exprimat de oameni chiar contează, întrucât rezultatul alegerilor este determinant pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi, implicit, pentru toate iniţiativele legislative care vin la nivel european. Mesajul care trebuie transmis oamenilor este că alegerile din 2019 vor fi și mai importante; în 2014 a fost prima dată când am aplicat această procedură şi oamenii au înţeles că votul lor contează. În anul 2019 sper că vom avea o campanie şi mai puternic concentrată la nivel european.

CaleaEuropeana.ro: Ce se așteaptă de la acest Congres? Nicicând, Europa nu a avut, în același timp, un arc de instabilitate în întreaga sa vecinătate și o eroziune a solidarității interne.
Siegfried Mureșan: În afară de alegerea noii conduceri a PPE, la acest Congres vom încerca să oferim răspunsuri la principalele provocări cu care Europa se confruntă în momentul de faţă: criza refugiaţilor, securitatea UE, dar şi creşterea populismului.
Adevărul este că UE, prin natura ei, este un proiect bazat pe solidaritate, în care statele cele mai dezvoltate ajută statele cele mai puţin dezvoltate. Cele mai bune exemple în acest sens sunt fondurile europene. Doar din cadrul fondurilor structurale şi de coeziune, României i-au fost alocate 19,6 miliarde de euro pentru anii 2007 – 2013 şi aproape 22 de miliarde de euro pentru anii 2014 – 2020.
În plus, tot în acest spirit de solidaritate, UE a ajutat toate statele europene aflate în dificultăți economice începând cu anii 2008 și 2009.

CaleaEuropeana.ro: Inevitabil, va fi discutată și chestiunea agresiunii ruse și statusul relațiilor Europei cu Moscova, mai ales ca urmare a unor declarații considerate fie inoportune, fie neinspirate, fie total eronate ale președintelui Comisiei Europene, care provine din familia PPE. Va veni acesta la Congres? Este de așteptat să avem o lămurire a acelei declarații?
Siegfried Mureșan: Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost invitat la Congresul PPE şi va participa. Vom avea acolo ocazia să vorbim cu domnia sa despre relaţia UE cu Federaţia Rusă.
Vă pot spune însă de acum că poziția PPE va fi că agresiunea Rusiei este un risc pentru securitatea, dar și pentru ordinea democratică și statul de drept din Europa și că actuala conducere a Federației Ruse se află pe un curs de coliziune cu Vestul.
Vom vorbi și despre anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, care a dispărut de pe ordinea de zi a multora, și despre încercarea Federației Ruse de a acapara instituții mass-media occidentale.

CaleaEuropeana.ro: PPE, în calitate de cel mai mare partid european, s-a identificat de-a lungul decenilor cu integrarea, cu unitatea europeană și cu construirea valorilor comune și a legăturilor dintre statele europene. Dincolo de declarația președintelui Juncker, dacă adăugăm și cele spuse de Johannes Hahn – Europa nu se va extinde în următorii 10 ani – sau începutul anevoios al noului plan de investiții strategice, putem spune că PPE și-a diminuat din vocația și rolul său pan-european?
Siegfried Mureșan: Nicidecum. Președintele Comisiei Europene a spus la începutul mandatului că nu crede că vreun alt stat din afara UE va fi pregătit să adere la UE în următorii 5 ani. Multă lume din Vecinătatea Estică a fost dezamăgită de această declarație, însă, iată, că a trecut deja un an și jumătate și nu ni se pare că în următorii trei ani vreun stat va fi pregătit de aderarea la UE. Deci această declarație a fost factual corectă.
De altfel, trebuie să introducem mai multă responsabilitate în dezbaterea privind extinderea Uniunii Europene și anume extinderea trebuie să aibă loc la momentul la care statele candidate sunt pregătite și cred că este evident că în următorii trei ani niciunul dintre statele candidate nu va fi pregătit. Ce trebuie făcut este să folosim mijloacele de cooperare pe care le avem cu aceste state, acordurile de asociere și liber schimb, pentru apropierea lor de UE și să stimulăm procesele de reformă. O discuție despre date fictive de aderare acum nu ajută pe nimeni. Discuția va fi privită cu reținere în UE și nu este nici în folosul statelor care vor să adere de vreme ce nu sunt pregătite acum.
Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să implementăm reformele necesare aderării la UE și la momentul la care statele vor fi pregătite va asigur că și discuția despre aderarea la UE, mult mai oportună atunci, va fi mai ușoară și nu se va mai ivi de rezistența vechilor state membre din UE.
Fiindcă ați vorbit de Planul de investiții strategice, îl consider ca fiind un proiect de succes pe plan european, bazat pe o abordare realistă. Acest proiect a identificat problema, și anume că avem un deficit semnificativ de investiții la nivel european, pe care vrem să-l acoperim fără a crește însă prea mult nivelul datoriei publice și fără a împovăra oamenii cu un nivel crescut al datoriei. Este un mecanism prin care ne propunem să generăm investiții din sectorul privat pentru a acoperi acest deficit de investiții.
Startul nu este deloc anevoios. Comisia Europeană a lansat aceast proiect cu mai puțin de un an de zile în urmă și într-o perioadă record am reușit să adoptăm toate documentele legislative într-un proces care nu este deloc simplu – printr-un acord dintre Consiliu și Parlament. Reușim acum să punem pe picioare o instituție care să acorde credite de 315 miliarde de euro economiei reale în următorii 3 ani. Tocmai săptămâna trecută am audiat în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare și am votat în Parlament candidații pentru funcția de director și director-adjunct. Nu este un start anevoios, dimpotrivă, s-a realizat foarte mult pentru un proiect extrem de ambițios.

CaleaEuropeana.ro: Pregătesc popularii europeni și noul lor leaderhip o revenire la viziunea tradițională care a adus Europa în vârful modelelor de bunăstare globală, cel mai mare donator în domeniul ajutorului umanitar și un continent sigur și prosper? Poate bugetul UE contribui la rezolvarea crizei refugiaților?
Siegfried Mureșan: Chiar săptămâna trecută am adoptat în plenul Parlamentului European o rectificare a bugetului UE pentru a răspunde crizei refugiaților.
Această rectificare introduce modificările bugetare necesare pentru lunile rămase din 2015. Acestea includ: 300 de milioane de euro în credite de angajament pentru Instrumentul European de Vecinătate pentru a oferi asistență țărilor terțe care găzduiesc refugiați din Siria prin Fondul Fiduciar „Madad”; 100 de milioane de euro în angajamente pentru finanțarea asistenței de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă și 55,7 de milioane de euro în credite de plată pentru ajutorul umanitar. Rectificarea finanțează, de asemenea, crearea a 120 de noi posturi în cele trei mari agenții UE cu atribuții în problematica migrației: Frontex, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Europol. Înseamnă costuri suplimentare de 1,3 milioane de euro în angajamente și plăți în 2015. Astfel se va spori capacitatea lor de pe teren.
Este esențial ca banii pe care UE îi acordă țărilor terțe să ajungă acolo unde este nevoie de ei, să fie folosiți de oamenii care au nevoie de ei. De aceea, trebuie întărit controlul și redusă și prevenită frauda cu fonduri europene în țările din afara UE, de unde provin refugiații. Vrem să ajutăm aceste state cu mai mulți bani tocmai pentru ca acești oameni să nu-și mai dorească să părăsească țara lor de origine.

CaleaEuropeana.ro: Nu în ultimul rând, vă aflați la primul Congres la a cărui organizare participați în calitate de purtător de cuvânt al PPE. Ce ne puteți spune despre organizare?
Siegfried Mureșan: PPE este cea mai mare forță politică din UE. Avem cel mai mare număr de partide și organizarea a necestitat multe eforturi coordonate fiindcă vorbim de cel mai mare Congres al PPE care a avut loc vreodată. La această ediție participă 750 de delegați reprezentând toate cele 75 de partide membre. De asemenea, participă peste 600 de jurnaliști și sunt invitați 15 șefi de stat și de guvern. În total, vor fi peste 3.000 de participanți.