În perioada 3 – 4 noiembrie, am efectuat o vizită de lucru în Olanda împreună cu o delegație a Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European în vederea pregătirii viitoarei președinții olandeze a Uniunii Europene, din semestrul I al anului 2016.

Pe parcursul celor două zile, am avut o serie de consultări la Amsterdam și la Haga cu numeroși factori de decizie precum ministrul Finanțelor, Jeroen Dijsselbloem, membrii Comisiei pentru finanțe din Parlamentul Olandei, dar și cu autorități de supraveghere din sistemul bancar și reprezentanți ai sistemului bancar, ai caselor de asigurări și ai fondurilor de pensii.

În vederea pregătirii președinției olandeze a UE, am abordat mai multe teme legate de politicile economice europene.
Astfel, una dintre temele discutate a vizat măsurile de relaxare a politicii monetare impuse de Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste măsuri reduc nivelul dobânzilor pe pieţele bancare, facilitează accesul economiei reale la lichidităţi şi aduc rata inflaţiei în UE la obiectivul stabilit de BCE de 2%.
Iniţial, programul de relaxare cantitativă trebuia să se încheie până în luna septembrie 2016, fapt ce ar fi putut cauza un dezechilibru pe pieţele financiare. Reamintesc însă că președintele BCE, Mario Draghi, m-a informat în luna martie că măsurile de relaxare cantitativă vor continua și după septembrie 2016 dacă inflația, în evoluția sa, nu va corespunde obiectivului stabilit de BCE.
Este important să conştientizăm însă că aceste măsuri promovate de BCE pentru stimularea economiei nu pot substitui reformele structurale. De aceea, este esențial ca state precum România să adopte complementar măsuri destinate competitivităţii şi atractivităţii pentru investitori.
Un alt subiect al discuțiilor cu oficialii olandezi au fost măsurile pe care autorităţile din Olanda le iau pentru a putea prezenta suficiente proiecte eligibile pentru Fondul European pentru Investiţii Strategice de 315 miliarde de euro iniţiat de Comisia Europeană.
În acest sens, Guvernul olandez a înființat o agenţie pentru a furniza asistenţă întreprinderilor care vor să acceseze fondul.
Fiindcă preocuparea mea, exprimată de altfel şi în cadrul discuţiilor, este ca România să nu fie dezavantajată, consider că experienţa olandeză poate fi sursă de inspiraţie pentru noi. Statul trebuie să se implice și să ofere asistenţă pentru a facilita reprezentanţilor din economia reală accesul la acest fond.
O altă inițiativă de interes și pentru România este jurământul de onestitate pentru bancheri, introdus în Olanda, ca urmare a crizei economice și financiare. Astfel, angajaţii băncilor olandeze îşi asumă principii precum transparenţa, integritatea, respectarea legilor și prioritizarea intereselor clientului.
Fiindcă mangementul defectuos al bancilor a fost una dintre cauzele crizei financiare care a început în 2008 şi a afectat drastic economiile cetăţenilor, am avut şi avem nevoie în continuare de reglementare a pieţelor financiare. Cu toate acestea, trebuie să luăm în calcul faptul că această implementare presupune costuri din partea actorilor de pe piețele financiare şi pierderi pentru potenţialul lor de inovare sau de investiţii.  
       
Încă o temă concretă pe care am discutat-o cu oficialii olandezi a fost nevoia de a implica parlamentele naţionale în aplicarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană în cadrul semestrului european. Așa cum ştiţi, semestrul european este ciclul anual de coordonare a politicilor economice, în cadrul căruia Comisia Europeană face fiecărui stat membru o serie de recomandări specifice. Statului îi revine responsabilitatea implementării şi libertatea alegerii modului de implementare. Aceste recomandări însă trebuie aplicate mai bine de statele membre, inclusiv de România.
Opinia mea, agreată şi de colegi din Parlamentul European, este că avem nevoie de dezbateri în fiecare societate şi de implicarea parlamentului naţional alături de guvern, astfel încât aceste recomandări specifice să fie mai bine însuşite.
Nu în ultimul rând, am discutat și despre bugetul Uniunii Europene. Este important să știți că anul acesta, pe fondul noilor provocări, am avut opt rectificări bugetare. 

Din acest motiv, în calitate de raportor din partea Grupului PPE pentru toate rectificările bugetului UE pentru 2015, am avut un mesaj clar şi pertinent: pentru a preveni aceste multiple rectificări bugetare, trebuie să anticipăm corect evoluţiile de anul următor şi să alocăm fonduri suficiente bazate pe prognoze realiste, astfel încât să nu avem linii importante subfinanţate.
By |2015-11-09T09:30:00+00:00noiembrie 9th, 2015|Categories: comisia pentru afaceri economice, fonduri europene, Opinii, Parlamentul European, Partidul Popular European, PPE, Siegfried Muresan, Uniunea Europeana|Comentariile sunt închise pentru Concluziile vizitei mele de lucru în Olanda
În perioada 26 – 27 iunie 2015 am efectuat o vizită de lucru în județul Hunedoara. Obiectivul meu a fost să aflu direct de la oamenii din regiune care sunt problemele cu care se confruntă și ce soluții văd ei pentru comunitatea din care fac parte.
Vineri am fost în Petrila. Am vizitat Mina Petrila, iar seara am avut o întâlnire cu lucrători minieri din regiune, precum și cu reprezentanți ai comunității locale și oameni de afaceri din zonă.

În cadrul discuțiilor, oamenii mi-au spus că principala lor temere este că vor rămâne fără un loc de muncă având în vedere că minele Petrila, Uricani și Paroșeni sunt considerate neviabile și urmează să-și înceteze activitatea de producție până la finalul anului 2018, conform unui acord încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană. Astfel, la 1 iulie 2015, 225 de angajați din cele trei mine vor fi disponibilizați, iar începând cu 1 octombrie alți 400 de oameni vor rămâne fără un loc de muncă.

Fiindcă mineritul este principala activitate în Valea Jiului, oamenii vor avea dificultăți în a-și găsi un loc de muncă dacă cele trei mine vor fi închise. Prin urmare, sunt interesați dacă termenul de închidere a minelor în 2018 poate fi prelungit. În calitate de membru al Parlamentului European, m-am angajat să inițiez un dialog ferm cu Comisia Europeană pentru  a afla care au fost argumentele pentru închiderea minelor neviabile până în anul 2018. Totodată, vreau să aflu dacă această dată este cea corectă, în lumina evoluțiilor din sectorul energetic și dacă acest termen poate fi prelungit. Oamenii trebuie să știe ce se poate face și ce nu în situația lor. 


O altă temă concretă pe care am discutat-o în cadrul întâlnirii noastre a fost legată de obstacolele cu care se confruntă oamenii din zonă în a accesa fonduri europene. Mai exact, locuitorii din regiunile periurbane nu pot accesa fonduri europene destinate dezvoltării mediului rural fiindcă regiunea Valea Jiului este considerată zonă urbană. Prin urmare, am promis că voi intra în dialog cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru a afla care sunt criteriile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală și dacă aceste criterii pot fi ajustate.

Tot legat de fonduri europene, oamenii mi-au spus că le lipsește o bună informare cu privire la accesarea acestor fonduri. Având în vedere că Valea Jiului este o zonă defavorizată, cu mari probleme sociale, vreau să văd cum putem deschide în zonă puncte de informare cu privire la accesarea de fonduri europene fiindcă trebuie să îmbunătățim accesul oamenilor la fondurile europene care le stau la dispoziție.


În concluzie, trebuie găsită alternativa pentru Valea Jiului. Putem începe prin a identifica întâi avantajul competitiv al regiunii și în ce domenii pot fi atrași investitori. Aici, administrația locală trebuie să fie un partener, nu un obstacol în atragerea investițiilor.

Mai mult, pentru a aborda investitorii, trebuie să vedem în ce domenii sunt calificați sau pot fi recalificați oamenii. Măsurile de reconversie profesională sunt bune atâta vreme cât sunt orientate spre acele domenii în care vor fi locuri de muncă.
Vizita mea s-a încheiat sâmbătă, la Deva, unde am prezentat un bilanț al activității mele din primul de mandat în Parlamentul European atât presei, cât și susținătorilor mei, și am discutat cu membrii Partidului Mișcarea Populară (PMP) din Hunedoara despre situația investițională din județ. Am observat că județul Hunedoara a rămas în urmă față de alte regiuni din țară din cauza oamenilor politici care nu au fost capabili să atragă investitori în județ.




By |2015-06-30T10:02:00+00:00iunie 30th, 2015|Categories: Hunedoara, Opinii, photo and video, Siegfried Muresan, Valea Jiului|Comentariile sunt închise pentru Concluziile vizitei mele de lucru în Valea Jiului
Go to Top