Astăzi, Comisia pentru bugete din Parlamentului European a aprobat în unanimitate prima rectificare a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2015.  Rectificarea însoțește propunerea de modificare a Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020 în care 21,1 miliarde de euro alocate pentru 2014 vor fi redistribuite în bugetele anuale din anii următori – în special 2015 și 2016.

Rectificarea bugetară votată astăzi presupune transferarea a 16,4 miliarde de euro din bugetul pentru anul 2014 în cel de anul acesta, restul de 4,7 miliarde urmând a fi transferate, cel mai probabil, către bugetul pe 2016.

Transferul vine ca urmare a aprobării târzii a mai multor programe operaționale la nivel național. Din această cauză, o mare parte din fondurile europene alocate statelor membre în 2014 riscau să fie pierdute. Numai în cazul României este vorba despre 3,15 miliarde de euro. În total, 300 de programe operaționale din întreaga Uniune Europeană sunt în această situație. De aici, și urgența acestei rectificări bugetare, necesară pentru adoptarea programelor operaționale restante. Fondurile în cauză sunt cele structurale și de coeziune, precum și cele agricole.

Totuși, chiar și prin această modificare, există riscul ca România, împreună cu celelalte state care au adoptat cu întârziere programele operaționale, să piardă o parte fondurile europene în a doua jumătate a cadrului financiar multianual.  

Concret, din cauza dublării în practică a angajamentelor pentru anul 2015, ar exista o presiune suplimentară de cheltuire a acestor bani în termen de 3 ani (așa-numita regulă n+3) și un risc mai ridicat de pierdere a unor fonduri europene în a doua parte a perioadei 2014 – 2020.

Din acest motiv, în calitate de raportor din partea Grupului PPE, am ridicat singurul amendament pe propunerea de rectificare bugetară, care a fost votat de colegii mei din Comisia pentru bugete.

În amendament, am cerut Comisei Europene mai multă flexibilitate față de statele membre care se vor avea probleme în a cheltui în timp util banii europeni.

Având în vedere experiența nu tocmai convingătoare a autorităților române în atragerea fondurilor europene, am cerut Comisiei Europene să propună măsuri adecvate în cazul în care vor exista probleme în implementarea programelor operaționale.

Încerc să mă asigur din timp că, dacă cei din țară nu vor fi capabili să atragă fondurile comunitare în următorii ani, Comisia va propune măsuri de flexibilizare a regulilor.

Vreau ca banii pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziția României să fie cheltuiți cât mai eficient și să creeze locuri de muncă, să ducă la îmbunătățirea infrastructurii și să stimuleze acele sectoare care generează creștere economică durabilă, precum cercetarea și inovarea. Nu vreau ca românii să sufere de pe urma incompetenței autorităților de la București.


Sursă foto: www.Europarl.europa.eu