Europarlamentarul PPE, Sigfried Mureșan a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, explicând la ce ar trebui să se aștepte și cum ar trebui să poarte președintele Iohannis la prima sa vizită în capitala UE.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în aceasta săptămână, prima sa vizită în calitatea de șef al statului la Bruxelles. Ce relevanță are această vizită, care are loc înaintea Consiliului European?
Vizita nu este legată de Consiliul European. Nu putem spune că vizita are loc înaintea unui consiliu anume, de vreme ce consiliile europene sunt la distanță de cel mult trei luni unul de altul, uneori chiar mai des, iar urmatorul consiliu este doar peste o luna. Este o vizită de curtoazie, de prezentare, normală pentru orice fel de șef de stat sau de guvern din Uniunea Europeană la început de mandat. Iohannis nu e nici mai presus, nici mai prejos de oricare alt șef de stat sau de guvern care tocmai a fost ales și care vrea să se cunoască cu liderii europeni de la Bruxelles.
 Iohannis se va întâlni cu șeful Comisiei Europene și cel al Consiliului European. Cât de mult contează că ambii oficiali europeni sunt vorbitori de limba germană?
Avantajul pe care președintele Iohannis îl are din cunoașterea limbii germane a fost exagerat în spațiul public din România în ultimele luni. Asta îl ajută în contactul direct cu cancelarul Merkel, cu cancelarul Austriei și poate cu câțiva alți oficiali. Mai importantă este credibilitatea politică de care se bucură în rândul liderilor europeni. Știm cu toții, cancelarul Angela Merkel a lucrat excelent și strâns cu președintele Băsescu, deși acesta nu vorbea limba germană, tocmai pentru că era un partener de încredere.  Este mai important ca Merkel să aibă încredere în președintele României, decât să vorbească aceeași limbă cu el.

 Cât de mult contează că președinții Tusk și Juncker sunt din aceeași familie politică europeană – PPE?
Președintele Iohannis nu va beneficia de tratament preferențial din partea președintelui Juncker și a președintelui Tusk din acest considerent. Nu se așteaptă nimeni ca țări guvernate de PPE să nu mai trebuiască să respecte regulile europene doar fiindcă președintele Comisiei este de la PPE. Nici prin gând nu ar trece asta nici Comisiei Europene, nici vreunui guvern serios. Îl va ajuta, însă, dacă va avea aceeași viziune cu liderii europeni în ceea ce privește temele importante: reformele economice, disciplina fiscal-bugetară, migrația, raportarea la Federația Rusă. Dacă Iohannis are sau nu poziții în comun cu liderii europeni încă nu știm în detaliu, fiindcă domnia sa nu și-a prezentat pozițiile.
 Cât de importantă este pentru România o abordare coerentă – instituții românești – europarlamentari, pentru promovarea intereselor României în UE? 
Este esențială. De prea multe ori în ultimii ani, președintele Traian Băsescu a trebuit ca, în forul cel mai înalt, în Consiliul European al șefilor de stat și de guvern, să obțină lucruri pe care nu am reușit să le obținem în forurile inferioare sau să întoarcă decizii care ar fi fost dezavantajoase pentru România, fiindcă Guvernul, în consiliile de specialitate ale miniștrilor, nu-și făcea treaba. Prea des miniștrii nu participă la consiliile de specialitate, participă doar secretarii de stat sau participă doar diplomați. Diplomații își fac treaba foarte bine în limita mandatului lor, dar pur și simplu ei nu au capacitate de decizie asemenea unui ministru. Atunci, implicit, dacă nu sunt oameni cu greutate politică, cu capacitate de a decide, nu fructificăm oportunitățile când ele apar pe parcursul negocierilor. Guvernul, în ansamblu, trebuie să acorde importanță mai mare afacerilor europene, e nevoie de mai multă continuitate. În ultimii 10 ani, am avut o ancoră de stabilitate în Consiliul European prin președinte, dar prea multă volatilitate în celelalte foruri de la Bruxelles. Iată un exemplu: România a avut în doar 25 de ani 19 miniștri de externe în timp ce Germania a avut doar 7 miniștri de externe în 65 de ani.
Care sunt ecourile alegerii lui Klaus Iohannis în Parlamentul European?
La nivelul Parlamentului European nu este niciun ecou instituțional. Uniunea Europeană are 28 de state membre, cu 28 de guverne și cu 28 de șefi de stat. Alegerea unui nou șef de stat nu e un mare eveniment pentru o instituție europeană. Când el va veni la primul Consiliu European în februarie va trebui să facă față negocierilor la fel ca orice alt șef de stat sau de guvern. Alegerea sa însă a fost remarcată pozitiv la nivelul familiei noastre politice – PPE. Totodata, președintele Iohannis încă trebuie să fie asimilat familiei noastre politice pentru că vine din altă familie politică – partidul din care domnia sa provine a fost membru al liberalilor europeni până în iunie.
Ce sfaturi i-ați da președintelui în abordările din Consiliul European, pe viitor? 
În primul rând să-și respecte întotdeauna angajamentele. Toate, fără nicio excepție. Evident, are obligația de a vedea că interesul României este mereu apărat în orice situație, dar trebuie să acționeze în spirit european. Dacă toți în jurul mesei acționează doar în interesul lor național egoist, nu va exista niciodată niciun rezultat și, categoric, nu un rezultat bun pentru Europa. Sper ca într-o zi să poată face mai mult, așa cum a făcut și președintele Băsescu: să îndrăznească să propună soluții noi, să vină cu idei noi fiindcă atunci când rezultatul nu este decât un compromis, toți pierd un pic. Atunci când rezultatul vine pe baza unei idei noi, pe baza unei idei inovatoare, toți câștigă un pic. Voi urmări dacă are idei noi care să ducă Europa înainte.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, în 1981. Și-a făcut studiile la Liceul Teoretic ”Iancu de Hunedoara”, a continuat la Academia de Studii Economice din București și la Humboldt-Universität din Berlin. În 2006, Siegfried Mureșan a fost bursier din partea Parlamentului Germaniei și a făcut parte din programul internațional de stagii al Bundestag-ului. Ulterior, a activat timp de trei ani în această instituție în calitatea de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german, Gunther Krichbaum. În 2009 s-a mutat la Bruxelles, unde a lucrat mai întâi ca asistent în Parlamentul European, iar în 2011 a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale în cadrul Partidului Popular European. În ianuarie 2014, a devenit consilier politic principal al PPE, funcție pe care a deținut-o până în mai 2014, când a fost ales eurodeputat pe listele Partidului Mișcarea Populară.
În prezent, eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlaentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.
Sursa: caleaeuropeana.ro