Am participat ieri la o dezbatere cu vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Vítor Constâncio, în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, unde i-am adresat câteva întrebări privind politicile monetare ale BCE. 
Banca Centrală Europeană a lansat în luna ianuarie 2015 un program de relaxare cantitativă prin care încearcă să stimuleze cererea de credit și creșterea investițiilor din Europa, măsură care își arată efectele deja, ceea ce este îmbucurător.
Am vrut să aflu de la vicepreședintele Vítor Constâncio care sunt, totuși, planurile BCE de a preîntâmpina anumite tendințe ale piețelor europene și riscurile care pot diminua impactul pozitiv al relaxării cantitative asupra creșterii economice în zona euro. 
Astfel, l-am întrebat ce poziție are BCE față de tendințele continue de îndatorare crescută a sectorului privat, fapt ce reduce predispoziția investitorilor de a lua credite și de a investi. Există încă unele blocaje pentru transmisia politicii de relaxare cantitativă către economia reală. Mai exact, există riscuri legate de faptul că băncile din unele țări europene au încă probleme și cu prezența unor cantități mari de credite neperformante, ceea ce le face reticente să acorde mai multe credite.
Vicepreședintele BCE m-a asigurat că rata redusă a dobânzii cheie de referință și politică monetară expansionistă a BCE vor contribui la reducerea costului creditării și nu vede riscuri mari de supraîndatorare sau nesustenabilitate.
O altă problemă pe care am identificat-o la fondurile de investiții pe termen lung din zona euro o reprezintă riscurile legate de fondurile de asigurare de viață și cele de pensii. Aceste fonduri arată semne de fragilitate, iar unii analiști susțin că nu ne putem baza pe sprijinul acestora în transmisia politicii BCE de relaxare cantitativă către economia reală. L-am întrebat pe vicepreședintele BCE, Vítor Constâncio, ce măsuri intenționează să ia banca centrală pentru a susține că acești investitori acționează sustenabil când se angajează în activități cu riscuri financiare mai mari, având în vedere poziția lor financiară problematică.

Vicepreședintele Constâncio mi-a răspuns că aceste fonduri au avut mai puțin de suferit în urma crizei și au obținut profituri în ultimii ani, ceea ce ar trebui să le permită să își ajusteze politicile pentru a rămâne viabile în mediul actual de rate ale dobânzii foarte joase.