Discursul de astăzi al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind Starea Uniunii Europene a adus cinci vești bune pentru România care ne dovedesc, încă o dată, că țara noastră are un rol important în planurile Comisiei privind reformarea Uniunii Europene. Mai mult decât atât, România are șansa unică de a fi printre statele care vor conduce viitorii pași de integrare europeană.

INTER: Summitul UE de la Sibiu din 2019, o propunere care leagă ombilical România de viitorul UE
Una dintre cele cinci vești bune pentru România enunțate astăzi de președintele Juncker în plenul Parlamentului European este propunerea de a organiza un summit UE la Sibiu în data de 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Acest summit, care va avea loc chiar în timpul Președinției române a Consiliului UE, își propune să reflecteze și să ia decizii cu privire la viitorul Uniunii Europene. Este o mare oportunitate pentru România de vreme ce toți viitorii pași de reformare și integrare europeană vor fi legați de țara noastră și de numele orașului Sibiu. În plus față de această oportunitate, prin Președinția română a Consiliului, trebuie să aducem Uniunea Europeană mai aproape de România. Trebuie, totodată, să profităm de ocazie pentru a le explica și mai mult românilor ce înseamnă Uniunea Europeană și ce a însemnat aderarea noastră la UE. Am spus încă de acum două luni că este o mare greșeală decizia Guvernului PSD – ALDE de a organiza toate întâlnirile informale la nivel ministerial ale Consiliului UE în Palatul Parlamentului din București. România este mai mult decât Casa Poporului, este al șaptelea stat ca populație la nivelul UE și are orașe mari bine dezvoltate, cu o infrastructură hotelieră, administrativă și de transport aerian moderne și capabile să ofere toate condițiile pentru ca un astfel de eveniment internațional să se poată desfășura în cele mai bune condiții. De aceea, am propus Guvernului încă din iulie să organizeze reuniunile ministeriale în mai multe orașe din țară. De ce să nu avem reuniunea miniștrilor Apărării la Constanța, în apropierea bazei militare de la Kogălniceanu, unde să vorbim despre securitate în Europa, spre exemplu? De asemenea, de ce n-ar fi organizate reuniunile pe Educație într-un centru universitar cu tradiție și prestigiu, de ce nu, la Cluj-Napoca sau Timișoara, iar reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe la Iași, lângă granița cu Republica Moldova, unde să vorbim despre Vecinătatea estică și despre pericolele venite dinspre Federația Rusă?
INTER: Instrument pentru aderarea la zona euro și sprijin politic pentru aderarea la spațiul Schengen
Președintele Juncker a anunțat astăzi și lansarea unui instrument al Comisiei Europene care să sprijine tehnic statele ce nu sunt încă membre ale zonei euro, dar care trebuie să adere, așa cum este și cazul României. Va fi un instrument foarte util pentru țara noastră deoarece statele din zona euro vor continua să se integreze tot mai mult economic, iar riscul ar fi fost ca noi, care nu am adoptat încă moneda unică, să rămânem pe dinafară. Mesajul președintelui Juncker este unul clar: când vom face viitorii pași de integrare europeană, nu vom uita țările care nu sunt încă în zona euro. Același lucru l-am cerut și eu în februarie anul acesta, ca raportor al Grupului PPE asupra unui buget suplimentar al zonei euro. Am spus atunci că acest buget trebuie să fie deschis pentru toate statele membre ale UE, adică și pentru cele care nu sunt încă membre ale zonei euro, dar care au obligația de a adopta moneda unică. Acestea trebuie să primească drepturi complete de participare, să contribuie, să beneficieze financiar și să facă parte din guvernanța zonei euro pentru a fi pe deplin pregătite la momentul în care vor adopta moneda unică.
Dincolo de sprijinul tehnic pentru aderarea la zona euro, președintele Jean-Claude Juncker a făcut astăzi un alt serviciu României, dar și Bulgariei, și, de altfel, întregii Uniuni, cerând politicienilor europeni ca cele două state să fie primite în Schengen. Mesajul domniei sale a fost clar: dacă vrem ca UE să aibă granițe externe mai puternice, România și Bulgaria trebuie să fie primite în spațiul Schengen. Consider că este timpul ca și ceilalți lideri politici europeni să înțeleagă că locul țării noastre este în Schengen și că problemele de securitate nu vin în niciun caz dinspre granițele noastre, dar că noi putem contribui la soluționarea lor.
INTER: Ieșirea Marii Britanii din UE nu va reduce fondurile europene pentru România
Bugetul Uniunii Europene după ieșirea Marii Britanii va trebui să fie unul chiar mai mare decât înainte de Brexit – a fost unul dintre mesajele președintelui Comisiei Europene. Adevărul este că nu putem avea o Uniune Europeană solidă cu un buget mic, mai ales deoarece vedem că, la prioritățile tradiționale ale Uniunii Europene privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă, s-a adăugat în ultimii ani o altă prioritate care necesită alocări de resurse, mă refer la provocările de securitate.
Astfel spus, anunțul președintelui Juncker înseamnă că nivelul fondurilor europene structurale alocate României nu vor fi influențate direct de ieșirea Marii Britanii din UE, din moment ce nu vom vorbi de un buget redus, din contră, de unul mai mare. Totuși, pentru ca România să beneficieze de același nivel ridicat al fondurilor UE și după anul 2020 trebuie să convingă celelalte state membre că alocările pentru țara noastra sunt folosite eficient, iar singurul mod în care dovedești acest lucru este să ai o rată de absorbție aproape de 100% în cadrul financiar multianual actual, 2014 – 2020.
INTER: Respectarea statului de drept rămâne o obligație pentru România
Declarația președintelui Juncker privind statul de drept, despre care a spus că este obligatoriu pentru toate statele membre, și nu opțional, înseamnă o veste rea pentru toți politicienii din România care cred că pot controla justiția, dar o veste extraordinară pentru cetățenii cinstiți care vor domnia legii. Este simplu: nu te poți bucura de apartenența la Uniunea Europeană, de libera circulație, de fonduri nerambursabile de miliarde de euro, dar să încerci să controlezi justiția și instituțiile statului ca în epoca feudală.  Comisia nu va tolera nici cea mai mică abatere de la domnia legii – este poziția fermă transmisă astăzi de președintele Juncker.
Aș observa, ca o concluzie, că discursul de astăzi al președintelui Jean-Claude Juncker contrazice toate scenariile sumbre care prevedeau o Uniune în care țara noastră va fi la coadă sau pe dinafară. Mesajul este clar: nu există un grup de state predefinit, un nucleu de bază, România, ca și toate celelalte state membre, va avea șansa să participe la toți pașii de reformare și de integrare europeană. Mai mult decât atât, datorită faptului că vom deține președinția Consiliului în timpul ieșirii Marii Britanii din UE și că vom găzdui, iată, primul summit despre viitorul UE post-Brexit, România va avea o șansă unică de a fi printre statele care vor conduce viitorii pași de integrare europeană. Depinde doar de România, în special de Guvern și de celelalte autorități ale statului, dacă vom reuși să profităm de această șansă pe care îmi permit să spun că nu a mai avut-o niciodată țara noastră în istoria ei recentă.
Sursa: Ziare.com