Romania va pierde cel putin 6 miliarde de euro, adica o treime din fondurile europene alocate pentru perioada 2007 – 2013, din cauza modului defectuos in care au fost gestionate.
Vreau ca acest lucru sa nu se mai intample si la urmatoarele alocari financiare, de aceea, am ales sa coordonez din partea Parlamentului European un studiu privind simplificarea si eficientizarea folosirii fondurilor europene.
Unul dintre marile esecuri de tara ale Romaniei in ultimii ani este, fara indoiala, absorbtia fondurilor europene.
La 30 noiembrie 2015, cu o luna inainte de termenul-limita la care beneficiarii de fonduri europene puteau trimite facturi la decont, tara noastra avea o absorbtie de 57%. Asta inseamna ca, in perioada 2007 – 2013, am reusit contraperformanta de a cheltui doar 11 miliarde de euro din cele peste 19 miliarde, pe care Uniunea ni le-a pus la dispozitie.
Chiar si in cazul in care aceasta rata va creste la 70% – cum in mod optimist estimau deunazi unii politicieni – tot pierdem aproximativ 6 miliarde de euro. Sunt bani care erau alocati tarii noastre si care vor ramane la Bruxelles.
Cauzele acestui esec sunt multiple si intens dezbatute. Nu voi insista in acest moment asupra lor, pentru ca nu mai putem schimba trecutul.
Ceea ce putem sa facem, insa, este sa depunem toate eforturile pentru ca, in actuala perioada de programare bugetara, 2014 – 2020, sa nu repetam aceste greseli.
Ce pot sa fac eu, in calitate de deputat european, este sa sustin, la nivelul intregii Uniuni Europene, acele reforme care duc la simplificarea si eficientizarea folosirii fondurilor europene.
Astfel ca am cerut si am primit aprobarea din partea Parlamentului European sa coordonez la nivelul Comisiei pentru bugete din PE studiul “Costul fiecarui euro din bugetul Uniunii Europene pentru implementarea politicilor UE in fiecare stat membru; controlul costurilor de implementare a granturilor UE”, prin care sa identificam problemele si costurile pe care le au atat beneficiarii, cat si autoritatile nationale si europene in gestionarea fondurilor europene.
Vreau sa aflu, spre exemplu, cat il costa pe un mic antreprenor sa depuna si sa implementeze un proiect cu finantare europeana.
In aceeasi masura, ma intereseaza sa vad daca exista costuri inutile pentru autoritatile nationale in gestionarea acestor proiecte si cum scapam de ele.
Prea des am auzit de la antreprenori ca hatisul birocratic prin care trebuie sa treaca ii descurajeaza inca din start sa aplice pentru finantare europeana.
Vreau ca aceste bariere sa dispara. Solutii exista, iar cateva dintre ele se afla printre propunerile mele de eficientizare a cheltuirii banilor europeni.
Este vorba, in primul rand, despre digitalizarea completa a procedurilor. Depunerea proiectelor trebuie sa fie facuta online pentru a reduce costurile de timp si de bani. Trebuie sa lasam de tot in urma perioada in care era nevoie de dosare de mii de pagini de hartie, eternele cutii cu proiecte, pe care le cunosc toti cei care au fost implicati in vreun fel in proiectele de finantare europeana, asa cum trebuie sa nu mai pierdem zile intregi la ghisee pentru a obtine o finantare europeana de doar cateva zeci de mii de euro.
De asemenea, ghidurile pentru solicitantii de finantare trebuie sa fie simplificate si uniformizate la nivel european.
Pentru ca aici se pierd cei mai multi bani. Si asta deoarece multi antreprenori pur si simplu nu reusesc sa “traduca” limbajul tehnic al acestor ghiduri si, fie renunta la finantare, fie apeleaza la serviciile costisitoare ale unei firme de consultanta.
Nu spun ca nu avem nevoie de firme de consultanta in atragerea de fonduri UE, ele sunt foarte utile atunci cand reusesc sa coordoneze pentru beneficiari proiecte de sute de mii de euro sau chiar de milioane de euro.
Dar cand vorbim de proiecte de finantare de 50.000 de euro, este inacceptabil ca 10.000 de euro sa mearga la firma de consultanta.
Astfel de costuri ridicate cu intocmirea proiectelor pun in pericol chiar buna desfasurare a proiectului, pentru ca 15 – 20% din finantare poate face diferenta intre succes si esec in afaceri. Ca sa nu mai spun ca cei 10.000 de euro inseamna mai multe locuri de munca si au un efect multiplicator in economie.
Trebuie sa facem ceva pentru a impiedica aceste asa-zise firme de consultanta sa profite in continuare de lipsa de pregatire a solicitantilor de fonduri europene si sa le ceara tarife inzecite pentru niste tipizate disponibile online. Acestia nu sunt consultanti, sunt samsari ai fondurilor europene.
Costurile prea ridicate cu pregatirea dosarelor de finantare si cu plata consultantilor mai mult decat ar fi cazul sunt doar o parte dintre “risipitorii” fondurilor europene, pe care vrem sa-i identificam si sa-i eliminam din proiectele de finantare europeana.
Studiul pe care il coordonez este un bun punct de plecare pentru dezbaterile care au debutat la nivel european pentru revizuirea si imbunatatirea functionarii bugetului multianual 2014 – 2020.

Totodata, rezultatele acestui studiu vor putea servi si autoritatilor romane, pentru a implementa reformele necesare in gestionarea fondurilor europene, astfel incat sa nu mai fim la coada Europei in privinta chelturii banilor primiti de la Uniunea Europeana.

Sursa: Ziare.com