În urma alegerilor europarlamentare din 25 mai, România și-a trimis reprezentanții la Bruxelles și Strasbourg pentru următorii cinci ani. Aproape jumătate dintre aceștia sunt la prima experiență la vârful politicii europene.
Europeanul.org i-a întrebat pe fiecare dintre „new entry” cum s-au acomodat în noua postură, ce părere au despre comisiile parlamentare în care au fost repartizați și ce proiecte legislative au în vedere pentru mandatul care abia a început.
Intrat în Parlamentul European de pe poziția a doua a listei Partidului Mișcarea Populară (PMP), Siegfried Mureșan este unul dintre noii europarlamentari care nici până acum nu a fost străin de politica europeană la nivel înalt. Interviul integral, în continuare.
1. Sunteți mulțumit de comisiile în care ați fost repartizat?
Da, categoric. Sunt vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete, una dintre cele mai importante comisii ale Parlamentului European. Aici se votează bugetul anual și multianual al Uniunii şi se stabilesc toate prioritățile în materie de finanțare europeană. De asemenea, în anii următori Comisia pentru Bugete va trebui să găsească noi modalități de finanțare din resurse proprii a bugetului comunitar și se va pronunța asupra revizuirii bugetului multianual al Uniunii. Acestea sunt teme de un interes foarte mare atât la Bruxelles cât și în România, pentru că țara noastră va primi aproape 40 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană în perioada 2014-2020. Ceea ce îmi doresc este ca acești bani să fie cheltuiți în acele domenii care generează creștere economică durabilă și locuri de muncă stabile: infrastructură, cercetare, inovare, dezvoltare. Nu este puțin lucru să devii vicepreședinte al unei comisii chiar din primul mandat.
În Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare sunt membru supleant, însă intenționez să dedic la fel de mult timp acestei comisii. După cum ați văzut, în ultimii ani, aceasta Comisie a avut un rol crucial în aprobarea legislației care a ajutat la stabilizarea economică a Europei. Uniunea Bancară, este cel mai recent exemplu. De asemenea, cred că în acest mandat voi avea ocazia să votez în Comisia ECON adoptarea de către România a monedei euro. Voi încerca în următorii ani să îmi aduc aportul la consolidarea economică și reluarea creșterii în Uniune.
În plus, sunt membru în Delegația pentru relațiile cu Republica Moldova, iar aici vreau să impulsionez procesul de apropiere a românilor de dincolo de Prut de Uniunea Europeană, astfel încât Chișinăul să obțină cât mai curând o perspectivă clară de aderare.
2. În ce măsură va este de folos experiența dvs. profesională, punctual, în fiecare dintre comisiile în care ați fost repartizat?
Am fost consilier politic principal pe probleme economice al Partidului Popular European – cel mai mare partid european. Deci expertiza mea este strâns legată de activitățile celor două comisii din care fac parte. Am lucrat împreuna cu miniștrii de Finanțe sau Economie din statele membre unde există guverne PPE. În cadrul reuniunilor ministeriale pe care le organizam trebuia foarte des să mediez poziții comune între aceștia astfel încât prioritățile PPE să fie votate în Consiliul UE. Nu doar că sunt la curent cu principalele dosare care se discută în Comisia pentru Bugete sau Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare, ci am fost implicat direct în definirea priorităților politice ale PPE pe aceste teme.
3. Ce proiecte legislative aveți de gând să propuneți și să promovați?
În primul rând am să vă spun despre proiectul de raport care a fost aprobat de plenul Parlamentului European în 17 septembrie. Acesta presupune alocarea a 3,57 milioane de euro din Fondul European de Ajustare la Globalizare pentru 1000 de lucrători disponibilizați de la Mechel Câmpia Turzii. Este un ajutor concret pe care Uniunea îl oferă acestor oameni şi o șansă la un trai decent. Am devenit raportor pe acest dosar la doar două săptămâni de la începerea mandatului și am reușit să grăbesc procedurile de adoptare. Foarte curând acești bani vor ajunge la oamenii din Câmpia Turzii. Cea mai mare parte a fondurilor va contribui la înființarea unei cooperative sociale care va angaja 250 de oameni. Acești lucrători vor fi și proprietarii cooperativei. În plus, vor fi implementate măsuri de conversie profesională, mentorat sau stagii care vor ajuta 1000 dintre foștii lucrători de la Mechel să își găsească un loc de muncă.
De asemenea, de curând am fost numit raportor din partea Grupului PPE pentru Raportul Anual al Băncii Europene de Investiții. După cum știți BEI a avut un rol foarte important în sprijinirea investițiilor în România, într-o perioadă în care fondurile erau foarte reduse la nivel național. Vă dau exemplul unui parc eolian din județul Constanța, la care BEI a contribuit cu un împrumut de 200 de milioane de euro, precum și cele 195 de milioane destinate reabilitării termice a clădirilor din București. Prioritatea mea este ca BEI să sprijine în continuare astfel de investiții, dar să acorde împrumuturi mai multe și IMM-urilor, care reprezintă adevăratul motor al creșterii în Europa.
Alte priorități pe care le am sunt legate de reducerea șomajului în rândul tinerilor, iar în acest context am și cerut Comisiei Europene să înființeze un mecanism de schimb de bune practici la nivel european, astfel încât toți actorii naționali să se poată sprijini în combaterea acestei probleme. Am făcut acest lucru pentru că unele state au avut mai mult succes în rezolvarea sau chiar prevenirea șomajului în rândul tinerilor, deci expertiza lor poate fi folosită și de țări precum România.
4. Ce poziție veți adopta în problema lărgirii spațiului Shengen și în cea a acordării unui tratament legal tuturor cetățenilor europeni, în privința regimului vizelor pentru Statele Unite și Canada?

În ceea ce privește extinderea spațiului Schengen cred că toate condițiile au fost îndeplinite pentru ca România să devină membru. Deci voi continua să insist, așa cum am făcut-o și când eram consilier politic principal la PPE, pentru ca statele membre să ia o decizie favorabila României cât de curând.
Deși înțeleg unele temeri pe care câteva state le au, în special când vine vorba de actualul guvern și respectul acestuia pentru unele valori democratice, cred că acestea nu au legătură cu statutul de membru al Spațiului Schengen. Instituțiile statului sunt puternice, îşi îndeplinesc misiunea şi nu mai pot fi intimidate de politicieni iresponsabili. Deci lucrurile trebuie privite separat, iar România trebuie să devină cât mai urgent membru al Spațiului Schengen.

În ceea ce privește vizele pentru români la călătoriile în Statele Unite şi Canada, sunt de acord că e nevoie de reciprocitate. Nu mi se pare firesc să fie menținute astfel de restricții pentru doar câteva state europene, în vreme ce Uniunea oferă regim liber de vize cetățenilor americani sau canadieni. Pe de altă parte însă, fiind vorba de o problemă de legislație internă în cele două state nu cred că măsuri unilaterale de reintroducere a vizelor în toată Uniunea Europeană sunt utile. Cred că e nevoie de un dialog mai activ la nivelul instituțiilor responsabile la nivel național, astfel încât să putem determina factorii de decizie canadieni sau americani să adopte o legislație mai flexibilă în privința vizelor pentru cetățenii UE. Sunt totuși convins că în următoarea perioadă vom putea călători fără vize în cele două state.

Sursa: Europeanul.org