Eurodeputatul Siegfried Mureșan s-a aflat, la finele săptămânii trecute, în Valea Jiului. Mureşan a discutat cu minerii pentru a înțelege care este situația mineritului în vederea acordării unui sprijin pentru industria extractivă din această zonă. Europarlamentarul spune că a înțeles problemele, dar și soluțiile pe care le au minerii aflați deja pe programul de închidere. În acest context a decis să aibă un dialog ferm cu Comisia Europeană pentru a afla argumentele pentru închiderea minelor neviabile până în 2018. Cât despre minele viabile, europarlamentarul spune că este necesar ca acestea să fie retehnologizate pentru a reduce pierderile.
Europarlamentarul a mai declarat, pentru Gazeta de Dimineață, că va purta discuții cu comisarul european pentru agricultură, pentru a se încerca ajustarea criteriilor de eligibilitate pentru accesare fondurilor europene destinate zonelor rurale, astfel încât acești bani să poată fi atrași și în Valea Jiului, o zonă urbană.
Reporter:Domnule eurodeputat, la finele săptămânii trecute v-ați aflat la Petrila, un oraș a cărui mină (mina Petrila) își va înceta activitatea în toamna acestui an. Minerii au cerut prelungirea perioadei de activitate, însă au fost mințiți oferindu-li-se doar promisiuni electorale. Credeți că a fost posibil sau mai e posibil ca activitatea de la mina Petrila să fie prelungită?
Siegfried Mureșan: În urma discuțiilor avute la sfârșitul săptămânii trecute cu lucrătorii minieri din zona Valea Jiului, am înțeles care sunt problemele cu care se confruntă și ce soluții văd ei pentru rezolvarea lor. Nu vreau să promit oamenilor nimic din ce nu pot face, dar, în calitate de membru al Parlamentului European, am spus că mă voi angaja într-un dialog ferm cu Comisia Europeană să aflu care au fost argumentele pentru închiderea minelor neviabile până în anul 2018. Vreau să aflu dacă această dată este cea corectă și dacă acest termen poate fi prelungit.
Reporter:Rămânând la mina Petrila, s-a dorit ca o parte din clădirile exploatării miniere să fie salvate de la demolare, întrucât fosta conducere a minei a făcut un plan în acest sens, însă minerii spun că a fost ținut prin sertare de conducerea SNIMVJ. Credeți că se mai pot salva din aceste obiective?
Siegfried Mureșan: În privința demolării clădirilor minei din Petrila, Comisia Europeană stabilește niște standarde, dar nu îți spune în detaliu ce să faci. La fel, trebuie văzut și aici care este poziția Comisiei și ce este de făcut mai departe.
Reporter:Guvernul a aprobat recent divizarea Complexului Energetic Hunedoara, condiție în care minele considerate viabile, Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni vor trebui închise. Puteși sprijini în vreun fel, la nivel european, continuarea activității exatractive din Valea Jiului?
Siegfried Mureșan: În timpul întâlnirii cu minerii din regiune, am încercat să-mi fac o imagine asupra minelor considerate viabile. Mineritul este subvenționat, dar în lumina evoluțiilor din sectorul energetic, trebuie găsite metode pentru a reduce pierderile mari. Dacă producem cărbunele în Valea Jiului la un preț de patru ori mai mare decât îl vindem pe piață, este clar că trebuie făcut ceva în privința asta: trebuie retehnologizat procesul de extracție, trebuie să se facă investiții astfel încât să se reducă pierderile. Vreau să înțeleg exact situația minelor considerate viabile pentru a vedea ce ce trebuie făcut, dacă sunt sau pot deveni competitive.
Reporter:Care sunt concluziile dumneavoastră după discuțiile purtate la Petrila?
Siegfried Mureșan: Am vrut să aflu direct de la oameni, de la cei afectați, care sunt problemele cu care se confruntă și ce soluții văd ei pentru comunitatea din care fac parte. Sunt de părere că trebuie identificat avantajul competitiv al zonei, iar apoi trebuie să vedem cum pot fi atrași investitori în regiune.O altă problemă pentru regiune este legată de absorbția fondurilor europene. Pe de o parte, oamenilor le lipsește o bună informare în această privință și, de aceea, vreau să văd cum putem deschide în zonă puncte de informare cu privire la accesarea de fonduri europene. Pe de altă parte, oamenii din regiunile periurbane nu pot accesa fonduri europene destinate dezvoltării mediului rural fiindcă regiunea Valea Jiului este considerată zonă urbană. Prin urmare, voi intra în dialog cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală să aflu care sunt criteriile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală și dacă aceste criterii pot fi ajustate.