Astăzi am dat votul final în Parlamentul European (PE) asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2016. 
Bugetul este construit în jurul a trei principii majore: creștere economică, locuri de muncă şi solidaritate. Acordul atins între Parlamentul European şi Consiliul de miniștri în noaptea de 13 noiembrie prevede o creștere de 1,8% a alocărilor bugetare față de anul 2015. Astfel, bugetul total aprobat este de 143,8 miliarde de euro, în credite de plată.
Principalele domenii vizate de aceste creșteri bugetare sunt acțiunea externă a Uniunii Europene (UE) şi gestionarea crizei refugiaților, fără însă a neglija sau a reduce alocările în domeniile importante pentru România: politica de coeziune și politica agricolă comună. Pentru aceste două politici UE, se vor aloca anul viitor câte 49 de miliarde de euro, respectiv, 55 de miliarde de euro.
Bugetul votat de Parlamentul European va pune un mai mare accent pe componenta de politică externă. Astfel recunoaștem că, pentru a opri valul de migrație care pune presiune asupra Europei, este nevoie să îmbunătățim situația în țările de origine ale refugiaților.  
Este clar că niciun om nu ar alege să părăsească țara de origine dacă acolo ar avea condițiile de a trăi în pace şi prosperitate. Cele peste 10 miliarde de euro alocate acțiunii externe a Uniunii Europene sunt dovada clară că UE își dorește ca partenerii săi externi să trăiască în pace şi stabilitate. Cea mai mare parte a acestor bani va merge către ajutor umanitar în zone de conflict precum Siria şi Africa, dar şi pentru vecinătatea estică şi sudică.
În ceea ce privește banii destinați gestionării crizei refugiaților, Bugetul UE va sprijini cu peste 1,1 miliarde de euro Fondul pentru Azil, Migrație şi Integrare, o creștere de peste 200% față de 2015. Acești bani vor fi utilizați pentru a sprijini statele europene în primirea solicitanților de azil. De asemenea, vom avea mai multe fonduri şi pentru securitate internă – aproape 400 milioane de euro, în creștere cu 44% față de 2015. Alocările vor fi folosite pentru a îmbunătăți cooperarea între țările din UE, în special în combaterea terorismului.
O altă veste bună: în cadrul negocierilor bugetare, Parlamentul a reușit să obțină un angajament ferm din partea Consiliului şi a Comisiei Europene pentru ca Programul „Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor” să continue până în 2020. Inițial, toate alocările pe cadrul financiar 2014 – 2020 destinate acestui program de combatere a șomajului în rândul tinerilor – din care şi România primește peste 100 de milioane de euro – au fost devansate în anii 2014 şi 2015. Astfel, întreaga alocare bugetară în termeni de credite de angajament a fost consumată în primii doi ani ai cadrului financiar 2014 – 2020. 
Angajamentul Comisiei și al Consiliului de a continua programul de ocupare a tinerilor până în 2020 transmite un mesaj tinerilor din Europa că reprezintă o prioritate pentru bugetul UE. Vedem cu toții că lipsa educației și a perspectivelor profesionale cresc riscul de radicalizare a tinerilor. De aceea, trebuie să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a securiza viitorul tinerilor europeni.
Foarte importantă pentru mine este și aprobarea în cadrul noului buget european a unei finanțări de 500.000 de euro pentru un Laborator de Inovare pentru Politici Publice. Este un proiect pilot pe care l-am propus Parlamentului European în luna septembrie.
Acest laborator va avea rolul de a propune noi metode de legiferare la nivel european care să scadă costurile totale atât pentru autoritățile europene și naționale, dar mai ales pentru cei afectați direct de legislația europeană: cetățenii europeni și întreprinderile private.