Am adresat astăzi o scrisoare prim-ministrului interimar al Guvernului României, Sorin Cîmpeanu, în care i-am cerut ca Guvernul să solicite urgent Comisiei Europene activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul tragediei de la Clubul Colectiv din București.
Totodată, am arătat în scrisoarea transmisă că prim-ministrul interimar a greșit când a declarat sâmbătă că tragedia din 30 octombrie petrecută în Clubul Colectiv nu se poate încadra în categoria dezastrelor pentru care România poate fi sprijinită prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Găsiți, mai jos, textul integral al scrisorii:


Bruxelles, 10 noiembrie 2015

Domnului Sorin Cîmpeanu
Prim-ministru interimar
Guvernul României

Stimate domnule prim-ministru,

Vă solicit prin această scrisoare să transmiteți de urgență cererea de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul tragediei de la Clubul Colectiv din București.
În data de 7 noiembrie aţi declarat că România nu a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene din cauză că tragedia petrecută în 30 octombrie la Clubul Colectiv din Bucureşti nu se încadrează în definiţia formală a dezastrelor.
Țin să vă aduc în atenţie că, potrivit Deciziei 1313/2013 care reglementează funcţionarea mecanismului, „dezastru” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural.
Vă reamintesc şi faptul că instrumentul menţionat anterior nu este destinat doar sprijinirii statelor afectate de dezastre naturale, ci se adresează şi dezastrelor provocate de om. Fie că este vorba despre incendii de pădure, deversări ale unor substanţe chimice în ape curgătoare sau conflicte armate, Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene a fost mobilizat de mai multe ori în ultimul an pentru astfel de situaţii. Vă recomand, aşadar, consultarea rapoartelor anuale privind politicile Uniunii Europene în domeniul ajutorului umanitar și al protecției civile.
Veți constata că, spre exemplu, în anul 2014, Norvegia, deşi nu este membră UE, fiind stat asociat acestui mecanism, a solicitat activarea lui pentru operaţiunile de intervenție din cadrul unui accident în care doi scafandri şi-au pierdut viaţa în timpul unor scufundări într-o peşteră. În acel caz, Marea Britanie a trimis o echipă de scafandri profesioniști pentru a interveni. Chiar dacă este o situaţie diferită, se vede clar că nu este vorba despre un dezastru natural sau provocat de om, ci de un accident, iar numărul de victime este mult inferior celui de la Colectiv.
Datoria dumneavoastră este să faceţi uz de toate instrumentele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a reduce impactul tragediei petrecute, în primul rând la nivelul pierderilor de vieţi omeneşti, dar şi la nivel financiar pentru statul român.
În acest sens, solicitarea din timp a activării mecanismului ar fi putut duce, spre exemplu, la detaşarea unor experţi care să sprijine autorităţile române în gestionarea mai bună a situaţiei răniţilor. De asemenea mecanismul se putea activa pentru a deconta unele costuri cu transportul răniţilor în spitalele din străinătate.
Chiar și în contextul în care nu ar fi existat resurse umane disponibile din partea celorlalte state membre, datorită procedurii foarte simple de notificare și de activare a mecanismului, costurile, atât în unități de timp, cât și monetare, ar fi fost aproape nule pentru România.
Întrucât fiecare stat membru desemnează un punct național de contact care să fie disponibil 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, iar notificarea unui dezastru se face în cadrul sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență, este evident faptul că invocarea unor proceduri greoaie pentru activarea mecanismului nu este credibilă.
Devine evident că absența unei solicitări de activare a mecanismului se datorează mai degrabă incompetenței celor responsabili și mai puțin fezabilității reduse ale unei asemenea acțiuni.
De aceea, vă solicit să dispuneți de urgență transmiterea notificării de activare a Mecanismului de Protecție Civilă pentru a putea beneficia pe viitor de o potențială decontare a unor cheltuieli, precum costurile care ar apărea în contextul transportului altor pacienți răniți către spitale din afara României.
Totodată, vă solicit să informați public referitor la motivele reale care au stat la baza deciziei Guvernului României de a nu cere activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE.

Cu stimă,

Siegfried Mureșan
Deputat în Parlamentul European