„Stimate domnule Michnik,
Stimate domnule Wieliński,
Vă scriu în urma interviului cu președintele României, domnul Klaus Iohannis, publicat în 12 martie 2015 în „Gazeta Wyborcza”. În deschiderea interviului ați afirmat că actualul președinte trebuie să „curețe harababura lăsată de predecesorul său prorus, Traian Băsescu”. Ați corectat această afirmație ștergând „prorus”, însă celelalte aserțiuni din articolul dumneavoastră au rămas neschimbate.
Mă adresez dumneavoastră pentru a vă oferi o privire de ansamblu corectă asupra situației economice și politice din țara mea. La 8 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, în niciun caz situația actuală din România nu poate fi descrisă ca „harababură”.
România este astăzi o țară în care principiile statului de drept funcționează mai bine ca oricând de-a lungul istoriei noastre. Independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției dau rezultate. În ultimii 10 ani, instituții-cheie ale statului și-au câștigat independența și sunt puternice, astfel că își pot acum îndeplini misiunea. Uneori, politicienii sunt, într-adevăr, tentați să facă uz și să abuzeze de instituții ale statului în scopuri politice, însă instituțiile, incluzând procurori, judecători, agenții anticorupție și de integritate, sunt energice și își îndeplinesc misiunea. Aceasta este analiza obiectivă a Comisiei Europene în rapoartele sale periodice în temeiul Mecanismului de Cooperare și Verificare a sistemului judiciar din România.
În ultimii 10 ani, România a depășit cea mai severă criză economică din ultimele decenii. Acțiunea politică decisivă a președintelui și a guvernului de centru-dreapta condus de prim-ministrul Emil Boc a permis revenirea rapidă a țării la creștere economică și crearea de locuri de muncă. Reformele structurale și consolidarea fiscală au făcut din România o țară din nou competitivă. A fost recâștigată încrederea piețelor financiare, iar România a încheiat cu succes contracte de finanțare cu creditorii săi internaționali. O analiză comparativă a statelor membre ale Uniunii Europene arată că țările care au luat măsuri decisive de combatere a cauzelor crizei economice și financiare au înregistrat o creștere economică sustenabilă mai rapid decât țările care au amânat reformele. PIB-ul României a crescut cu 150% în ultimii 10 ani și exporturile cu 400%.
Asemenea Poloniei, România a parcurs toate etapele viitoarei integrări economice menite să aducă economia României și mai aproape de cea a altor state membre ale Uniunii Europene: Pactul Euro Plus, Pactul Fiscal, Mecanismul European de Stabilitate. Politica externă a României din ultimii 10 ani a privit întotdeauna parteneriatul cu NATO ca fiind singura garanție de securitate și parteneriatul cu Uniunea Europeană drept singura garanție a prosperității poporului român. NATO și aliații noștri și-au sporit semnificativ prezența militară în România, la fel cum au procedat și în Polonia.
Etichetarea dumneavoastră inițială a fostului președinte al României Traian Băsescu, ca „prorus” nu corespunde sub nicio formă realității. Ștergerea termenului „prous” din articolul dumneavoastră confirmă dubiile pe care le aveți în ceea ce privește corectitudinea afirmației dumneavoastră inițiale. Este lansarea Sinergiei Mării Negre, care a devenit Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, o politică prorusă? Este calificarea invaziei Crimeei de către Federația Rusiă drept „o agresiune”, încă de la începutul procesului, o politică prorusă? Este asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană o politică prorusă? Toate aceste inițiative ale președintelui Băsescu ilustrează o acțiune fermă împotriva intereselor Rusiei în regiune. Președintele Băsescu a avertizat, criticând un asemenea demers, cu privire la aspirația lui Putin de a controla gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, înainte ca orice alt lider european să facă acest lucru. Aspirația domnului Putin a fost descrisă exact în acești termeni de către comandantul Armatei SUA în Europa, Lt. Gen. Ben Hodges, în martie 2015. Fostul președinte al României și-a exprimat, totodată, opinia că România ar fi putut fi o țintă pentru Federația Rusă, dar nu este, numai datorită parteneriatului cu NATO și parteneriatului strategic cu SUA.
Cetățenii României, asemenea cetățenilor Poloniei, își doresc un climat de securitate și prosperitate. Este responsabilitatea fiecărei generații de politicieni să contribuie la dezvoltarea țării și să construiască pe fundamentele reușitelor generației dinaintea lor.
În spiritul informării corecte a cititorilor ziarului dumneavoastră, precum și în vederea reparării prejudiciului pe care l-ați adus țării mele prin publicarea articolului dumneavoastră, aș aprecia dacă ați publica prezenta scrisoare, cel puțin în variantă prescurtată.
Cu stimă,
Siegfried Mureșan
Membru al Parlamentului European”