O dată cu începerea școlii, ne reamintim – din păcate, prea rar – de problemele din sistemul educațional românesc. Lipsa infrastructurii, salariile mici ale profesorilor și, mai ales, necorelarea politicilor educaționale cu realitatea din piața muncii sunt amintite ca marile probleme ale educației românești.

De aceea, nu este de mirare că majoritatea angajatorilor pe care i-am vizitat în „Turul investitorilor din România” s-au plâns de lipsa noilor generații de muncitori calificați. Sistemul educațional profesional din România trebuie reformat cât mai repede posibil. 
Pe modelul învățământului dual din Germania, trebuie schimbate în principal următoarele trei lucruri:  
  1. Trebuie pus mai mult accentul pe practica în timpul școlii direct la viitorii angajatori. În Germania, liceele profesionale încep cu 25% practică în primul an școlar și ajung la 75% ore de practică în al treilea an de liceu, mare parte dintre acestea petrecându-se la viitorul angajator. De aceea, nu este de mirare că elevii care ies de pe băncile școlilor se integrează imediat la locul de muncă. Așa trebuie să facem și noi.
  2. Trebuie încurajate parteneriatele dintre școlile profesionale și mediul privat pentru a garanta locul de muncă viitorilor absolvenți. La Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov, mediul privat s-a implicat direct în sistemul educațional. Oferă ore de practică direct în fabrici, sprijină elevii cu burse de studiu și garantează locul de muncă absolvenților. Acest model trebuie să se regăsească în toate școlile profesionale din România. Elevii trebuie să știe că au un loc de muncă stabil și bine plătit după finalizarea studiilor. La fel, mediului privat din România trebuie să i se asigure forță de muncă bine calificată pe termen lung pentru a evita relocarea afacerilor în alte țări. 
  3. Trebuie pus la punct un plan de comunicare pentru a îmbunătăți imaginea școlilor profesionale românești. În prezent, școlile profesionale din România au o imagine foarte proastă. Sunt frecventate în mare parte de elevii care au avut o medie școlară prea mică la testele naționale pentru a fi admiși la un liceu teoretic. De aceea, abandonul școlar în cadrul școlilor profesionale este foarte ridicat, iar prea puțini absolvenți ai acestor școli sunt interesați de a continua meseria pentru care s-au pregătit și mai puțini sunt suficient de bine pregătiți pentru viitorul loc de muncă. Prin creșterea investițiilor în aceste școli, prin atragerea mediului privat în sprijinirea liceelor profesionale, putem îmbunătăți imaginea acestor insitituții de învățământ. Elevii – și părinții lor – trebuie să știe că, dacă merg la un liceu tehnologic, au șansa să obțină un loc de muncă stabil și bine plătit, poate chiar mai bine plătit decât dacă ar urma o facultate la o universitate de slabă calitate.  De asemenea, trebuie să fie clar pentru toți elevii că școlile profesionale nu trebuie să fie capăt de linie pentru absolvenți. Dacă aceștia sunt bine pregătiți și au note bune, trebuie să li se asigure posibilitatea de a continua studiile la o universitate tehnică. 
Astfel, pornind de la aceste trei idei principale extrase din urma discuțiilor cu investitori din România, voi lucra în următoarele săptămâni la un proiect legislativ de reformare a sistemului educațional profesional din România pe care să-l înaintez Ministerului Educației Naționale.

Am strâns deja suficiente informații de la mediul privat pentru a avea un punct de pornire. Voi continua cercetarea luând ca model sistemul profesional dual din Germania. Voi consulta specialiști în politici educaționale din Germania și din România și, nu în ultimul rând, mă voi consulta cu reprezentanții profesorilor și părinților din România. Astfel, proiectul meu va porni de la un model de succes, cel german, dar se va adapta și la realitățile din România. Este primul meu proiect care rezultă din concluziile „Turului investitorilor din România”.

În cadul proiectului „Turul investitorilor din România” am vizitat un producător de cutii de viteze din Sebeș unde media de vârsta a angajaților este de doar 33 de ani. Mulți angajați sunt tineri absolvenți ai școlii profesionale din oraș cu care compania are un parteneriat direct, pe modelul descris mai sus.