Valurile de imigranti din Orientul Mijlociu, criza zonei euro, atentatele teroriste si agresiunea Federatiei Ruse sunt principalii factori care au declansat anul acesta noi provocari majore pe scena internationala.
Pentru Romania, anul 2015 a adus si alte provocari.
Prin criza refugiatilor, Uniunea Europeana (UE) este pusa in fata uneia dintre cele mai mari provocari din ultimii 50 de ani, poate o provocare mai dificila decat a fost criza economica si cea a zonei euro.
Criza zonei euro a fost una gestionabila prin masuri economice si prin solidaritate intre statele membre ale Uniunii Europene. Orice stat aflat in dificultate a fost ajutat, inclusiv Grecia, in pofida unui guvern iresponsabil care a dus tara pe marginea prapastiei.
Criza refugiatilor este, insa, fundamental diferita pentru ca nu poate fi rezolvata doar prin mijloace financiare si nu doar din interiorul Uniunii prin simplul fapt ca este generata din exterior.
Conflictele militare, lipsa accesului la hrana, la apa potabila, la educatie, la sanatate, schimbarile de clima (despre care se discuta prea putin in Romania, ca fiind o sursa a migratiei), fac milioane de oameni sa plece din tarile lor de origine.
In epoca in care informatia circula instantaneu in jurul globului, oamenii au mai multe posibilitati decat in trecut de a cauta si de a gasi informatii privind oportunitati pentru o viata mai buna.
Evident, noi, in Europa, trebuie sa inlaturam orice risc pentru popoarele europene, inclusiv pentru poporul roman, care ar putea fi cauzat de fluxul de imigranti. Siguranta oamenilor si imbunatatirea securitatii in Europa sunt esentiale. Masurile luate pana acum sunt doar inceputul in acest sens. In aceeasi masura trebuie sa imbunatatim securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene.
La fel cum pentru criza zonei euro nu a existat o “solutie magica”, nici pentru criza refugiatilor nu exista o masura unica si simpla.
Asadar, trebuie combatute cauzele migratiei in tarile de origine ale refugiatilor. Totodata, trebuie sa securizam granitele noastre si sa fim constienti ca Europa nu poate primi toti oamenii care cauta o viata mai buna si considera ca aici este locul unde pot trai mai bine.
Normele dreptului international la care Romania a aderat obliga la acordarea de ajutor refugiatilor din zone de razboi supusi riscului de a-si pierde viata, insa nu ne obliga sa facem acest lucru pentru oamenii care se afla doar in cautarea unei situatii economice mai bune.
La fel cum nici alte state dezvoltate – SUA, Canada, Australia – nu primesc toate persoanele care vor sa stabileasca acolo, nici Europa nu este obligata sa faca asta.
In tot acest timp, principalii contestatari ai Uniunii Europene, in special Federatia Rusa, incearca sa exploateze acest context.
Este clar ca Federatia Rusa, prin invazia militara in Siria, nu urmareste sa elimine organizatia terorista Statul Islamic, ci incearca sa elimine opozitia fata de regimul criminal al lui Bashar al-Assad pentru a intari pozitia acestuia, in special, in vederea unor viitoare negocieri.
Rusia vrea sa exploateze in propriul interes situatiile generate de aceasta criza si sa-si mareasca influenta in Orientul Mijlociu la nivelul celei pe care a avut-o in anii ’70. La fel cum urmareste sa-si creasca influenta si in vecinatatea estica, unde NATO, cea mai mare alianta militara a lumii libere, s-a extins in ultimii ani.
Pentru noi, Razboiul Rece s-a incheiat, insa, pentru Putin, nu. Actiunile din ultimii ani ale lumii libere nu au fost in niciun fel indreptate impotriva Federatiei Ruse. Insa Moscova vede actiunile NATO drept o amenintare, fiindca Rusia s-a aflat mereu in mod fundamental in conflict cu lumea libera.
In concluzie, scena internationala a fost marcata anul acesta de o serie de provocari care sunt departe de a se fi incheiat. Toate acestea reprezinta un mare test pentru Uniunea Europeana, insa si o oportunitate ca pasii necesari de integrare europeana, de securizare cu adevarat a frontierelor externe sa se realizeze mai bine.
In paralel cu aceste provocari majore din plan extern, Romania a facut progrese interne. Anul acesta, intr-un context politic agitat, tara noastra a scapat de un prim-ministru care devenise nefrecventabil pentru toata Europa. Orice guvern este mai bun decat un guvern condus de un prim-ministru urmarit penal, santajabil, cu o falsa pregatire si fara capacitatea de a intelege situatia din regiune.
Caderea Guvernului a fost prima consecinta a protestelor zecilor de mii de oameni care nu mai tolereaza o clasa de politicieni corupti si incompetenti. Acesta a fost doar primul pas. Am vazut anul acesta in strada reprezentantii unei generatii care nu se multumeste cu putin. Am vazut tineri protestatari care nu asteapta pomeni electorale, ci vor reforme adevarate.
De aceea, nutresc speranta ca 2015 va fi anul despre care vom vorbi in viitor ca a declansat reformarea clasei politice din Romania. Este oportunitatea oamenilor politici corecti din Romania sa prezinte alternative acestor tineri. Altfel, romanii vor intoarce din nou spatele politicii.

Sursa: Ziare.com