Bilanțul celor 10 luni ale guvernării PSD – ALDE ne arată că actualul Executiv este repetent la economie. Guvernul a cheltuit banii de la buget și a crescut datoria țării pentru a mări salariile din sectorul public, doar că aceste majorări salariale se dovedesc inutile din moment ce deciziile Guvernului au dus la creșterea inflației, scumpirea creditelor imobiliare, a benzinei și motorinei și a tuturor alimentelor, deci și la scumpirea vieții de zi cu zi a românilor. Reformele fiscale aplicate și cele anunțate vor avea un efect de bulgăre de zăpadă. În aceste prime 10 luni de guvernare PSD – ALDE am văzut doar o mică parte din consecințele tragice ale unor astfel de măsuri. Ca să dau doar un exemplu, 60% din angajatorii din România vor fi nevoiți să dea oameni afară începând de anul viitor pentru că nu vor mai putea suporta costurile suplimentare cu salariile generate de măsurile fiscale anunțate de PSD și ALDE, mai ales majorarea salariului minim pe economie până la 1.900 de lei. România stă mai prost decât anul trecut în majoritatea clasamentelor internaționale și globale privind performanța economică publicate de organizațiile economice internaționale. Investitorii străini încep să evite țara noastră ca destinație de afaceri din cauză că actualul Guvern taie cheltuielile cu investițiile și mărește taxele de la o zi la alta, încurajând un cadru economic instabil, imprevizibil și necompetitiv. 
Iată, mai jos, lista în 21 puncte a celor mai grave măsuri luate sau anunțate de PSD – ALDE în ultimele 10 luni și efectele dezastruoase pentru populație și pentru companii pe care acestea le generează:
  1. Creșterea prețului la benzină și motorină prin adăugarea unei supraaccize de 32 de bani la litru, creștere care produce un efect în lanț de scumpire a tuturor bunurilor.
  2. Scumpirea creditelor imobiliare și a celorlalte credite cu dobândă variabilă din cauza creșterii indicelui ROBOR, provocată de inflația tot mai mare generată de măsurile economice ale Guvernului PSD – ALDE.
  3. Tăierea investițiilor de la buget cu 30%, ceea ce înseamnă o infrastructură mai săracă și o economie necompetitivă, adică mai puține locuri de muncă și mai prost plătite.
  4. Scăderea investițiilor străine directe cu 20%, în jur de 500 de milioane de euro, comparativ cu anul 2016 din cauza politicilor PSD și ALDE, a unui cadru fiscal-bugetar impredictibil, a lipsei de reforme economice și a scăderii investițiilor publice în infrastructură și educație, principalii factori de care investitorii țin cont atunci când decid să investească într-o țară străină sau să-și extindă activitatea. Anul trecut investițiile străine au dus la crearea a peste 17.000 de noi locuri de muncă în România, dar Guvernul PSD – ALDE, prin încăpățânarea cu care ia măsuri care îndepărtează investitorii străini, ne dovedește că nu vrea să producă noi locuri de muncă.
  5. Dublarea deficitului bugetar în primele 9 luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 6,8 miliarde de lei.
  6. Creșterea datoriei publice a României în primele 8 luni cu 5,5%, pentru a acoperi deficitul bugetar, până la nivelul-record de 94 de miliarde de euro. Vorbim de datorii făcute de actualul Guvern și pe care tot noi, românii de rând plătitori de taxe, vom trebui să le plătim în anii următori. Guvernele responsabile reduc deficitul și datoria publică în perioade de creștere economică pentru a avea economiile pregătite de viitoarele crize economice. Guvernul PSD – ALDE face fix pe dos, într-o perioadă de creștere economică, se împrumută tot mai mult, ceea ce vulnerabilizează România în fața unei viitoare crize tot mai des invocată de marii economiști ai lumii.
  7. România se împrumută tot mai scump din cauza volumului mare al împrumuturilor pe care le-a făcut acest Guvern, dar și a instabilității create de cheltuielile nesăbuite. Spre exemplu, împrumuturile de 500 de milioane de lei făcute de Guvern în 2017 pe o durată de 5 ani de la bănci au o dobândă medie de 2,71%/an, pe când cele din 2016 se făceau la o dobândă mult mai mică, de 2,19%. Aceasta înseamnă o creștere a dobânzii pentru anul în curs de 20%, bani pe care fiecare român îi va plăti la data scadentă și asta doar pentru a acoperi cheltuielile populiste ale Guvernului PSD – ALDE pentru creșterea salariilor din sistemul de stat, creșterea bruscă a salariului minim pe economie și toate celelalte pomeni electorale.
  8. Scăderea capacității de colectare a taxelor și impozitelor, de la 31,7% din PIB în 2016, la 30,5% din PIB, conform estimărilor pentru 2017 făcute chiar de Guvern. România are una dintre cele mai slabe rate de colectare a taxelor și impozitelor din Uniunea Europeană, deși nivelul de taxare al țării noastre este la un nivel comparabil cu țări precum Germania, care, însă, colectează până la 44% din PIB. Deși actualul guvern s-a lăudat cu măsuri de relaxare fiscală, acestea nu au făcut decât să încurajeze consumul care deja generează inflație, iar tăierile de taxe au fost anulate de scumpirile generate de inflație și de noile taxe despre care PSD și ALDE nu au spus că le vor aplica în programul de guvernare prezentat la începutul anului când au cerut votul de încredere în Parlament.
  9. Inflație-record pentru ultimii 4 ani, de 1,8% cauzată de politica economică a Guvernului PSD – ALDE care se bazează pe creșterea consumului și reducerea investițiilor, dar și de introducerea supraaccizei la carburant. Cel mai mult au crescut prețurile alimentelor, cu aproape 3% în primele nouă luni ale anului, dar scumpirile se vor vedea și mai mult în următoarele luni.
  10. Devalorizarea leului în raport cu moneda euro, lucru cauzat tot de instabilitatea economică generată de măsurile Guvernului PSD – ALDE și de politicile fiscale nesustenabile. În luna octombrie 2016, cursul mediu al euro, conform BNR, a fost de 4,4942 lei, în timp ce, în octombrie 2017, cursul mediu al euro, conform BNR, a fost de 4,5885 lei. Creșterea euro înseamnă prețuri mai mari ale produselor de import, precum și credite și chirii mai scumpe pentru românii care au rate în euro sau care au negociat prețul chiriei în moneda europeană.
  11. Deficit al comerțului internațional în creștere cu 1,73 de miliarde de euro, generat de creșterea consumului și reducerea investițiilor, lucru care a determinat, printre alte cauze, și scumpirea alimentelor.
  12. Creșterea cu 7,58% a numărului de societăți comerciale care au intrat in insolvență, în primele 9 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
  13. Record negativ la firmele nou-înființate în domeniul comerțului: numărul de SRL-uri şi PFA-uri deschise în acest an este cu aproximativ 20% mai mic decât cele care erau deschise în aceeași perioadă în ultimii 5 ani, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Tot mai puțini oameni au curaj să deschidă noi afaceri din cauză că Guvernul schimbă de la o zi la alta legile și taxele fără studii de impact serioase și fără să consulte mediul de afaceri.
  14. Clasarea României cu 9 poziții mai jos, pe locul 45, în Topul mondial al ușurinței cu care poți face afaceri realizat de Banca Mondială (BM), țara noastră a realizat această prăbușire-record într-un singur an și se situează astăzi în urma Republicii Moldova (locul 44). Capitolele la care țara noastră stă cel mai prost în ultimul an, potrivit experților Băncii Mondiale, sunt: obținerea de permise de construcție (locul 150), ușurința de a-ți deschide o afacere (locul 65) și soluționarea dosarelor de insolvență (locul 51). Acest raport este analizat de marii investitori străini atunci când doresc să deschidă afaceri în țări noi, iar înrăutățirea condițiilor de business și căderea bruscă a unei țări în acest clasament nu sunt privite cu ochi buni de nicio companie, asta înseamnă investiții mai puține în țara noastră și mai puține locuri de muncă pentru români.
  15. Cădere de 6 locuri, până pe poziția 68, în Clasamentul global al competitivității realizat de Forumul Economic Mondial. Raportul arată că România se află sub Polonia și Bulgaria în ceea ce privește infrastructura, sănătatea, educația, eficiența pieței forței de muncă și inovarea. Sunt exact domeniile la care investitorii se uită și de care țin cont atunci când vor să investească sau să-și extindă activitatea într-o țară. O infrastructură slab dezvoltată, forța de muncă slab pregătită și instabilitatea fiscală înseamnă costuri mai mari pentru companii, de aceea vor câștiga investiții noi și se vor crea locuri de muncă în țările care stau bine la aceste capitole și asta în detrimentul unor țări ca România care anul acesta, în loc să avanseze în acest clasament, a mai coborât 6 poziții.
  16. Bulversarea mediului de afaceri prin anunțarea măsurii split TVA care, dacă va fi aplicată de la 1 ianuarie 2018, cum a anunțat Guvernul PSD – ALDE, va genera costuri suplimentare pentru mediul de afaceri, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), costuri care nu au putut fi prevăzute în planul de venituri și cheltuieli la începutul anului. De asemenea, adaptarea la noile modalități de plată va îngreuna funcționarea de zi cu zi a companiilor afectând, astfel, întreg mediul de afaceri. Mai mult decât atât, o nouă modificare a politicilor fiscale într-un timp atât de scurt, după propunerile privind trecerea cheltuielilor de la angajator la angajat, taxa pe solidaritate și supraacciza la carburant, contribuie la scăderea investițiilor străine. Efectele vor fi tot mai dur resimțite de economia României anul viitor și în anii care vin.
  17. Disponibilizări anunțate în mediul privat din cauza creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 la 1.900 de lei/lună, o valoare peste capacitatea de plată a mediului privat. 60% din antreprenorii din România au anunțat că nu vor putea face față creșterii salariului minim și că vor trebuie să facă disponibilizări, conform unui sondaj al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
  18. Riscul ca salariile din întreaga economie să scadă din cauza măsurii anunțate de Guvernul PSD – ALDE privind trecerea cheltuielilor cu CAS și CASS de la angajator la angajat. Deși Guvernul României a negat în mai multe rânduri că salariile ar putea să scadă ca urmare a acestei măsuri, în realitate, rămâne la latitudinea mediului privat dacă va crește salariile brute ale angajaților pentru ca salariul net să rămân la același nivel sau va păstra același nivel al salariului brut, caz în care salariul net va scădea.
  19. Pierderi de circa 5,2 miliarde de lei la bugetul de stat în 2018 dacă se aplică toate măsurile de reformă fiscală anunțate de Guvernul PSD – ALDE, conform estimărilor Consiliului Fiscal, organism independent care are rolul conform legii, să analizeze impactul măsurilor fiscale şi legislative propuse de Guvern.
  20. Reducerea contribuției la fondurile de pensii private (Pilonul II), de la 5,1%, la 3,7% din cauza disperării actualului Guvern de a acoperi găurile făcute la bugetul de stat prin măsurile nesustenabile pe care le-a luat până în prezent și pe care a anunțat că dorește să le adopte. Această reducere înseamnă, spre exemplu, că un tânăr care astăzi are salariu mediu va primi, la pensia privată de peste 30 de ani, cu 58.000 de lei mai puțin din cauza reducerii contribuției la fondul de pensie. Sunt alți bani luați de PSD – ALDE din buzunarele noastre, în special, ale tinerei generații, pentru a-și acoperi măsurile economice populiste și nesustenabile.
  21. Dezinteres față de criticile și îngrijorările venite din partea mediului de afaceri, a specialiștilor și a instituțiilor financiare internaționale. Principalele asociații patronale din România, dintre care amintesc aici de Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerț Româno-Americană „AmChamˮ, Coaliția pentru Dezvoltarea României, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, au criticat în dese rânduri măsurile fiscale aplicate ori anunțate de Guvernul PSD – ALDE. La aceste instituții se adăugă organisme internaționale precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, care au atras atenția cu privire la pericolele creșterii deficitului bugetar. Aceleași avertismente au fost făcute și de Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, dar și de economiști independenți și companii de audit, precum Deloitte, care au spus, în repetate rânduri, că politica economică și fiscală a actualului Guvern nu este sustenabilă. Tuturor acestora, Guvernul PSD – ALDE fie le-a răspuns cu replici arogante, fie nu le-a răspuns deloc. Un Guvern care ignoră criticile și îngrijorările celor care contribuie la buget și pentru care dă legi este un guvern rupt de realitatea economică a țării pe care vrea să o guverneze.
Am prezentat mai sus, foarte pe scurt, contraperformanțele actualei Guvernări în domeniul politicilor economice și fiscale și falimentul guvernării în 21 de puncte. La aceste contraperformanțe trebuie să adăugăm încercările repetate ale PSD și ALDE de a pune mâna pe justiție, dar și eșecurile pe linie în relațiile externe: prim-ministrul în funcție al României, Mihai Tudose, nu a fost primit până acum în nicio capitală a Uniunii Europene pentru o vizită bilaterală, această majoritate și acest guvern s-au decredibilizat complet în fața partenerilor europeni și internaționali din cauza adoptării Ordonanței 13, sunt total absenți în dezbaterile europene privind viitorul UE post-Brexit, nici nu au fost capabili să prezinte o candidatură susținută profesionist din partea României pentru găzduirea Agenției Europene pentru Medicamente și, cel mai important, din cauza problemelor din Guvern, țara noastră riscă să rateze oportunitățile pe care ni le oferă Președinția română a Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.
Fiecare zi în plus în care România este condusă de actuala majoritate parlamentară înseamnă bani mai puțini în buzunarul românilor, datorii mai mari pentru generațiile viitoare și periclitarea tuturor oportunităților pentru țara noastră de a-și întări poziția pe plan extern. Verdictul după 10 luni de guvernare este clar: avem nevoie de o nouă majoritate parlamentară care să prezinte un guvern fără Dragnea, Tăriceanu și Tudose.