Opinie Contributors.ro – Europa cu două viteze: Un buget al zonei euro prinde tot mai mult contur. Ce trebuie să facă România?

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) care au întârziat implementarea reformelor înainte de criza economică și financiară declanșată în anul 2008 au fost mai puternic afectate decât celelalte țări și se confruntă și în prezent cu consecințele crizei. Pentru a răspunde acestor efecte Uniunea Europeană a stabilit mai multe instrumente, unul dintre cele mai importante fiind Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism – ESM), un fond permanent de salvare a oricărui stat aflat în dificultăți economice.

Cu toate acestea, consider că noi ar trebui să ne concentrăm acum și asupra prevenirii altor viitoare crize, nu doar să ne ocupăm de gestionarea efectelor crizelor după ce acestea au fost declanșate. Continuarea integrării economice și a convergenței statelor membre ale UE, inclusiv a României, este extrem de importantă pentru economia țării noastre, având în vedere că Uniunea Europeană este destinația a 75% din exporturile României, este sursă pentru 75% din importurile noastre, iar 85% din investițiile în România provin din alte state membre ale Uniunii.

Un instrument concret pe care îl înființăm acum pentru a consolida în continuare Uniunea Economică și Monetară (Economic and Monetary Union – EMU) este un buget destinat zonei euro. Ce reprezintă acest buget? Care sunt obiectivele sale? De ce este benefic pentru România?

În calitate de raportor din partea Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European*, cred cu tărie că obiectivul unei capacități bugetare ar trebui să fie îmbunătățirea generală a competitivității Uniunii Europene. Dacă economiile noastre sunt puternice, competitive și bunurile noastre sunt solicitate pe piața mondială, vom fi mai rezistenți în viitor în fața crizelor, iar românii nu vor mai fi la fel de puternic afectați de efectele unei crize economice și financiare.

Acest obiectiv poate fi atins prin finanțarea acelor reforme care să ducă la mai multe investiții, la proiecte profitabile și la creșterea productivității. Astfel, încurajăm convergența către nivelul celor mai competitive țări din cadrul Uniunii Monetare.

Pentru România, un buget al zonei euro ar fi o șansă pentru continuarea integrării în Europa. România ar beneficia de consolidarea economiei, care ar deveni mai competitivă și mai rezistentă în fața viitoarelor crize, și, totodată, mai aproape de o viitoare aderare la zona euro.

Rolul capacității bugetare trebuie să fie îmbunătățirea generală a competitivității și a capacității economice a Uniunii Economice și Monetare, dar și a statelor care vor să adere la zona euro, cum este și cazul României. Capacitatea bugetară trebuie să fie deschisă față de toate statele membre ale Uniunii Europene. Țările care au obligația prin Tratatele de aderare să intre în zona euro și care fac eforturi în această direcție trebuie să primească drepturi complete de participare: să contribuie și să beneficieze financiar și, totodată, să facă parte din guvernanța zonei euro. Cum lipsa de competitivitate a economiei noastre, în special în sectorul public, este cel mai mare obstacol în procesul de aderare la zona euro, este absolut necesar ca România să participe la guvernanța zonei euro înainte de aderarea la moneda unică. Adoptarea euro de către țara noastră acum ar fi prea devreme și ar avea consecințe negative asupra economiei naționale. Pentru ca economia noastră să beneficieze de adoptarea monedei unice, trebuie să devină suficient de puternică încât să facă faţă competiției din zona euro.

Experiențele anterioare au arătat că instrumentele care nu au fost create special pentru statele din afara zonei euro, precum Pactul Fiscal sau Pactul Euro+, în care România s-a înscris, au fost benefice pentru țara noastră. Datorită Pactului Fiscal deficitele sunt astăzi limitate și politicienilor de la nivel național nu le este permis să folosească bugetul public în mod iresponsabil și populist, ceea ce reprezintă astăzi garanția unei stabilității a economiei naționale. Pactul Fiscal limitează nivelul de deficit în fiecare an și reprezintă o protecție solidă împotriva politicienilor populiști care vor să cheltuiască banul public fără a ține cont de consecințele cheltuielilor excesive asupra economiei.

O mai mare integrare a zonei euro, la care să participe și statele care nu au aderat însă la zona euro, dar își doresc să o facă, ar putea crea o Europă cu două viteze în domeniul economic. O Europă cu două viteze care, însă, există deja datorită monedei unice. Vestea bună pentru România este că, de această dată, avem opțiunea să ne alăturăm încă de la început și să beneficiem de avantajele acestui nou pas de integrare europeană. Depinde de noi dacă vom fim înăuntru sau vom rămâne pe dinafară.

În primul rând, vom evalua instrumentele deja existente pentru îmbunătățirea situației economice în Europa, cum ar fi Semestrul European sau Recomandările specifice de țară. Aceste Recomandări specifice de țară, care nu sunt altceva decât reformele pe care toate statele membre ar trebui să le implementeze pentru a-și îmbunătăți performanțele economice și care vizează domenii precum finanțele publice, pensiile, impozitele, piața muncii și sistemul de stabilire a salariilor, necesită o mai mare atenție din partea autorităților centrale. Așa cum știm, rata de implementare a acestor recomandări de către statele membre, inclusiv de către România, trebuie îmbunătățită. Capacitatea bugetară poate contribui la implementarea recomandărilor de țară prin acordarea de stimulente financiare astfel încât statele membre să implementeze reformele, în special, în vremuri economice bune.

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) joacă un rol important în păstrarea stabilității prețurilor și în sprijinirea eforturilor statelor membre de a gestiona consecințele crizei economice, precum rate scăzute ale inflației, cerere internă redusă și stagnare a investițiilor. În completarea efectelor politicii monetare, BCE a cerut statelor membre să implementeze reformele necesare pentru îmbunătățirea elasticității și competitivității Capacității bugetare. Politica monetară a BCE nu poate fi decât un sprijin pe termen scurt.

În plus, Mecanismul European de Stabilitate funcționează deja ca un instrument de criză, de aceea, capacitatea bugetară trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea măsurilor de prevenire a unei noi crize mai mult decât pe măsurile de gestionare a acesteia. Filosofia acestor stimulente financiare este să încurajeze reformele necesare și nu să ofere granturi financiare țărilor care au ajuns în dificultate din cauza întârzierii reformelor. Vrem să stimulăm comportamentul economic sănătos și nu să plătim consecințele politicilor greșite. Este nevoie de evaluări sistematice, regulate și independente prin care să ne asigurăm că toate cheltuielile produc efectele dorite. Obținerea rezultatelor necesare este mai importantă decât simpla cheltuire a alocărilor financiare disponibile.

Discuția despre guvernanță este, de asemenea, esențială. În primul rând, trebuie să luăm în calcul efectele asupra economiei reale, mai ales pe termen scurt, de a genera investiții și noi locuri de muncă. Trebuie să oferim cetățenilor europeni și întreprinderilor un plan care poate fi realizat acum, înainte ca orice schimbări ale Tratatului să intre în discuție. Totodată, o modificare în viitor a Tratatului ar trebui să includă Capacitatea bugetară a zonei euro, care să devină un instrument la nivelul întregii Uniuni Europene.

Capacitatea bugetară poate sprijini o serie de reforme în domenii precum sistemul de pensii, piața muncii și administrația publică. În cazul în care, în urma reformării sistemului de pensii, oamenii trebuie să lucreze mai mult, capacitatea bugetară poate sprijini persoanele vârstnice prin măsuri care promovează învățarea de-a lungul vieții sau îmbătrânirea activă. În plus, odată cu creșterea speranței de viață, măsurile sociale care încurajează persoanele vârstnice să fie active și să dobândească noi competențe pot fi stimulate și finanțate prin Capacitatea bugetară. În cazul în care, în urma reformării pieței muncii, unele persoane găsesc un loc de muncă nou și altele devin temporar șomere, acestea din urmă pot fi sprijinite de Uniunea Europeană cu finanțarea cursurilor de formare profesională, mobilitate și asistență în vederea găsirii unui nou loc de muncă.

Asistența financiară pentru efectele reformării pieței muncii este un element-cheie pentru economiile mai puțin competitive. Spre exemplu, formarea persoanelor care, în urma  reformei pe piața muncii au fost concediate din sectorul public și au nevoie de recalificare, sprijinirea reformării administrației publice ș.a. Dacă reformele în domeniul administrației publice necesită investiții în digitalizare sau e-guvernare, care generează costuri, atunci aceste costuri pot fi suportate de Capacitatea bugetară, prin urmare, statele membre sunt stimulate să implementeze aceste reforme.

Ideile pe care le susțin în cadrul discuțiilor din Parlamentul European privind cadrul de reglementare pentru bugetul zonei euro sunt, în general, acceptate în cadrul grupurilor politice din Parlament: acest instrument nu va substitui bugetul existent și va fi complementar acestuia prin finanțarea acelor politici care nu sunt promovate în prezent. Fondurile structurale și de coeziune existente nu vor fi afectate de bugetul zonei euro. România beneficiază considerabil de pe urma politicilor Uniunii Europene, țării noastre fiindu-i alocate din bugetul european aproximativ 40 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020. Mă voi asigura că interesele României sunt protejate în cadrul discuțiilor din Parlamentul European și că țara noastră va participa și în viitor la structura de guvernanță a unui buget al zonei euro. România trebuie să joace un rol decisiv și să fie în prima linie a viitorilor pași de integrare europeană.

Acest articol a fost publicat inițial în limba engleză pe Euractiv.com.

Sursa: Contributors.ro