Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE) a prezentat astăzi proiectul de raport legislativ al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare al Uniunii Europene (UE).
Proiectul legislativ, pentru care Siegfried Mureșan este coraportor al Parlamentului European, stabilește domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin intermediul Mecanismului de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro (dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro credite în condiții avantajoase).
„Mecanismul de Reziliență și Redresare a fost propus de Comisia Europeană în luna mai pentru a ajuta țările europene să-și finanțeze planurile naționale de redresare economică după criza generată de pandemia de COVID-19. Este cel mai ambițios instrument de finanțare propus vreodată la nivelul Uniunii Europene, având o alocare de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani.
Rolul nostru, al Parlamentului European, este să adoptăm baza legală a mecanismului, pentru ca acesta să intre în vigoare cât mai repede, iar statele membre să aibă acces la finanțare.
Tocmai de aceea am finalizat zilele trecute proiectul de raport legislativ al mecanismului, unde prezentăm domeniile prioritare pe care țările europene le vor putea finanța prin acesta.
Parlamentul European susține volumul total al mecanismului și alocarea pe fiecare țară. Tot ce a fost obținut de președintele Klaus Iohannis în Consiliul European pentru România este susținut de Parlamentul European și nu va fi pus în discuție.
Am căzut de acord cu ceilalți colegi coraportori ca mecanismul să se axeze pe șase obiective generale: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineri.
Pornind de la aceste obiective generale, proiectul de raport cuprinde mai multe domenii și politici prioritate de finanțare care sunt foarte importante pentru România, precum infrastructura, sistemul de sănătate, educația, combaterea sărăciei, tranziția spre o economie verde sau digitalizarea administrativă.
De asemenea, mecanismul va sprijini și procesul de aderare a României la zona euro. Concret, Guvernul României va putea finanța prin acest mecanism măsuri care sporesc convergența și reduc efectele crizei economice asupra procesului de aderare la moneda unică.
Proiectul de raport al mecanismului, în forma agreată acum, este în deplin acord cu Planul de Investiții și Redresare publicat de Guvernul României. Mecanismul devine, astfel, una dintre principalele surse de finanțare pentru planul de investiții al României.
Țara noastră și celelalte state membre vor beneficia în următoarele luni de sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru ca planurile naționale de investiții să fie pe deplin compatibile și din punct de vedere tehnic cu mecanismul de redresare”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.
„Proiectul de raport mai prevede patru lucruri foarte importante.
În primul rând, cerem ca prefinanțarea, adică avansul pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism, să crească la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițială. Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile de redresare.
În al doilea rând, propunem ca țările europene să poată deconta din fondurile acestui mecanism și cheltuielile cu măsurile de redresare economică implementate deja anul acesta, începând cu data de 1 februarie 2020, în contextul crizei COVID-19, și care respectă criteriile stabilite în mecanism. Spre exemplu, este foarte posibil ca măsurile luate pentru consolidarea sistemului medical de către Guvernul României să fie eligibile pentru decontarea din acest mecanism.
De asemenea, proiectul de raport prevede că mecanismul nu va putea finanța proiecte care fac parte din planurile strategice ale țărilor din afara Uniunii Europene și care afectează din punct de vedere strategic sau economic Uniunea Europeană. Nu vrem ca la fondurile din acest mecanism să aibă acces țări terțe care vor să profite de situația economică actuală a Uniunii.
Nu în ultimul rând, am insistat ca fondurile europene alocate prin acest mecanism să fie condiționate de respectarea statului de drept. Orice guvern din Uniunea Europeană care va ataca statul de drept și valorile democratice europene trebuie să știe că va avea fondurile europene suspendate”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Proiectul de raport legislativ, coordonat de Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, împreună cu alți doi coraportori, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW, respectiv, Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor Europeni, urmează să fie dezbătut și votat în Parlamentul European. Conform calendarului de adoptare, proiectul de raport a fost deschis acum pentru amendamente din partea tuturor membrilor Parlamentului European. Obiectivul este ca, la jumătatea lunii octombrie, proiectul de raport să fie adoptat în comisiile de specialitate (Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare). După votul din comisii, proiectul urmează a fi adoptat de plenul Parlamentului European, cel mai probabil la începutul lunii noiembrie. După adoptarea raportului din plen, urmează negocierile finale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, cu obiectivul clar ca acest mecanism să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
Stay In Touch