Creditorii internationali au aprobat, marti, lista cu reforme elaborata de Guvernul grec, ceea ce inseamna ca s-a facut un pas inainte pentru ca Atena sa obtina extinderea cu patru luni a actualului program de asistenta financiara, care expira la finalul lunii. Insa politicienii eleni dau dovada de o atitudine inadecvata fata de partenerii lor, considera europarlamentarul PMP Siegfried Muresan.

Politicianul a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre culisele negocierilor care au avut loc intre Grecia si creditorii sai internationali. El a participat, marti, la o intrevedere cu seful grupului ministrilor de Finante din zona euro, olandezul Jeroen Dijsselbloem, unde s-a discutat situatia in care se afla statul elen.

Care a fost principala tema de discutie cu seful Eurogroup?
Discutia a fost in principal despre necesitatea si importanta reformelor structurale pentru ca economia Greciei sa devina competitiva si sa recastige increderea investitorilor. Nu am intrat in detalii asupra fiecarei masuri din lista de reforme, insa atitudinea a fost cel mai important lucru.
Ministrul de Finante olandez a lasat destul de clar de inteles ca s-a pierdut incredere in relatia dintre UE si Grecia, de-a lungul ultimelor saptamani, dupa ce partidul de extrema stanga Syriza a castigat alegerile.

Care sunt motivele pentru pierderea increderii?
De exemplu, a existat o incertitudine in legatura cu scrisoarea ce contine lista de reforme pe care Guvernul de la Atena trebuie sa le faca. Luni seara, ministrul de Finante grec a spus intr-un interviu la CNN ca ei au fost pregatiti cu scrisoarea inca din acea zi, insa partenerii din zona euro au cerut amanarea trimiterii oficiale a scrisorii pana marti.
Dar acest lucru nu a fost adevarat, avand in vedere ca scrisoarea a ajuns la seful Eurogroup luni seara, la ora 23:15. Daca a existat un draft al acestui document, atunci poate ca acesta nu a fost satisfacator pentru ministrii de Finante si e posibil sa se fi lucrat mai mult la el.
Dar sa spui, pe CNN, cand te vede toata lumea, ca tu ai fost pregatit si ministrii ti-au cerut amanarea, e o minciuna si e exact tipul de atitudine pe care o are ministrul elen de Finante fata de partenerii europeni. Iar din cauza acesti atitudini, din pacate, zona euro si-a pierdut increderea in oficialii eleni.
Seful Eurogroup a reiterat ideea ca e nevoie de a restabili increderea intre cele doua parti si ca Guvernul grec sa isi indeplineasca angajamentele.

Ce cuprinde lista cu reforme trimisa de Guvernul de la Atena creditorilor internationali?
In general, masurile merg catre domeniul combaterii evaziunii fiscale, a fraudei, combaterea traficului de tutun, de combustibil, de produse petroliere, reforme ale sistemului de pensii, ale pietei muncii, pe baza bunelor practici din alte state europene.
Presedintele Eurogroup a insistat mult – si asta e un punct la care tin si eu foarte mult – asupra faptului ca Portugalia si Irlanda au facut progrese semnificative si au incheiat cu succes programele de asistenta financiara anul trecut. Atunci cand exista vointa, exista o solutie.

Si politicienii eleni nu au dat dovada de vointa?
Europenii vor sa ajute in continuare poporul grec, de aceea inca se mai pun bani la dispozitie. Apelul meu la adresa ministrului si premierului este sa nu devina un obstacol in dorinta europenilor de a ajuta poporul grec. Daca zona euro si ceilalti creditori nu ar fi facut acest lucru din 2010 incoace, atunci situatia elenilor ar fi fost mult mai dramatica decat este in prezent.
De asemenea, austeritatea ar fi fost mult mai dura, nu s-ar fi putut plati salarii, pensii. La fel si acum: daca grecii ar adopta orice masuri unilaterale – fara a avea consimtamantul creditorilor internationali – pierderea increderii de catre investitori ar fi imediata, iar consecintele asupra poporului grec ar fi mult mai grave, mult mai severe.

Care este perceptia in Atena asupra acestor negocieri?
Realitatea e urmatoarea: Syriza a castigat alegerile, iar poporul vrea ca cei carora le-a dat mandatul sa reuseasca. Ei au increderea poporului grec, de aceea UE nu a cautat de la inceput confruntarea cu acest guvern. Noi stim ca de fiecare data cand exista un acord intre UE si Executivul unui stat aflat in dificultate reies solutii bune pentru oameni. Modele de succes exista (Irlanda, Portugalia sunt doar doua dintre ele).
De altfel, chiar si Grecia va ajunge din nou la crestere economica in acest an, datorita masurilor luate de fostul guvern de centru-dreapta. Elenii se aflau pe drumul cel bun, daca Tsipras – din dorinta de a ajunge la putere – nu ar fi provocat instabilitate politica prin alegerile parlamentare anticipate. Deci principalul risc venit din sfera politica, nu din cea economica, dar asta nu inseamna ca tot ce a facut fostul guvern a fost bine. Nu, au fost facute si greseli in trecut.
Noi vrem sa ajutam poporul grec, dar Guvernul de la Atena nu trebuie sa fie un obstacol. De altfel, banii oferiti provin din banii publici ai altor popoare, iar acest lucru trebuie adus in atentie, deoarece arata solidaritatea altor popoare pentru cel elen.

Ce vor sa arate politicienii greci prin aceasta atitudine fata de restul UE?
Politicienii greci vor sa arate ca inving in disputa cu UE, ceea ce e inadecvat. Nu e in spiritul european ca, dupa ce iesi dintr-o negociere, sa spui ca te-ai impus in fata celorlalti 18 parteneri, mai ales cand acestia vor sa te ajute si vor da bani de la contribuabili pentru acest lucru.

Sursa: Ziare.com