La o săptămână după referendumul din Regatul Unit care a consfinţit dorinţa britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, la Bruxelles şi în cele 27 state membre rămase, atmosfera este una optimistă, spre deosebire de situaţia tensionată şi îngrijorările care persistă la Londra. Care sunt aşteptările care contribuie la optimismul europenilor, precum şi explicaţii referitore la factorii care au condus la Brexit sau la ce se va întâmpla cu românii din Marea Britanie, sunt incluse în acest interviu acordat pentru Europunkt de europarlamentarul român Siegfried Mureşan, din partea Partidului Popularilor Europeni.
Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să identificați principalii factori care au contribuit la rezultatul referendumului privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns la această situație?
Siegfried Mureşan: Acest referendum a fost inițiat și organizat de către prim-ministrul demisionar al Marii Britanii, David Cameron, un politician care și-a construit întreaga carieră politică atacând Uniunea Europeană. De altfel, chiar la momentul la care a preluat președinția Partidului Conservator în anul 2005, David Cameron a promis că va retrage europarlamentarii partidului său din Grupul politic al Partidului Popular European (PPE) din care ei făceau parte, lucru pe care l-a și făcut în anul 2009. David Cameron și-a construit întreaga carieră politică atacând Uniunea Europeană și făcând concesii populiștilor și euroscepticilor: întâi concesii mici, apoi concesii tot mai mari până la momentul la care, din cauza propriei sale slăbiciuni, a acceptat să organizeze un referendum punând o întrebare fundamentală privind Regatul Unit al Marii Britanii în condițiile în care știa că politicienii populiști vor folosi acest referendum împotriva lui, că vor aduce în dezbatere multe lucruri care nu sunt adevărate, ceea ce s-a și văzut în ultimele săptămâni. Regula de aur în politică este că te gândești întotdeauna în primul rând la țara ta, în al doilea rând la partidul tău și doar în al treilea rând la carieră. David Cameron a făcut tocmai invers: s-a gândit întâi la propria sa carieră, apoi s-a gândit cum poate, prin concesii făcute euroscepticilor, să își unească propriul partid care, de altfel, este profund divizat și acum lipsit de perspectivă și abia în al treilea rând s-a gândit la propria sa țară pe care a dus-o în cele din urmă într-o stare de incertitudine majoră. Vedem că agențiile de rating au redus calificativele Marii Britanii, că marii investitori își reconsideră intenția de a investi și de a crea locuri de muncă în Marea Britanie, că moneda națională pierde din valoare. De pe urma tuturor acestor consecințe negative, din păcate, vor avea de suferit în primul rând oamenii.
Care sunt etapele pe care Marea Britanie le va urma în vederea ieșirii din UE?
Ieșirea unui stat membru din Uniunea Europeană este foarte bine reglementată în Tratatul de la Lisabona. Statul care a decis să părăsească Uniunea Europeană trebuie să notifice în scris Consiliul European, apoi, într-un interval de doi ani de zile, trebuie să aibă loc și să se încheie negocierile privind ieșirea din Uniunea Europeană. Dacă aceste negocieri nu se încheie în doi ani, statul respectiv își pierde calitatea de membru al Uniunii Europene, cu excepția cazului în care Consiliul European decide în unanimitate prelungirea negocierilor.
În ce măsură ieșirea Marii Britanii va pune în pericol funcționarea Uniunii Europene?
Uniunea Europeană s-a extins până acum mereu și a primit noi state. Este prima dată când un stat membru decide să părăsească Uniunea Europeană, însă funcționarea Uniunii nu este în niciun fel pusă în pericol de ieșirea unui singur stat membru. Acum este important ca ieșirea Marii Britanii să nu se facă într-un mod dezordonat, cu consecințe negative mari. Regulile pentru părăsirea Uniunii Europene sunt clare și celelalte 27 de state membre, așa cum s-a și văzut la Consiliul European din 29 iunie, vor rămâne unite și vor continua procesul de integrare europeană. Evident, este foarte important ca relația cu Marea Britanie să fie cât mai bună deoarece avem în continuare multe lucruri în comun; în materie de securitate să lucrăm în continuare îndeaproape în cadrul NATO, să păstrăm şi relațiile economice, comerciale cât se poate de bune.
Care sunt principalele consecințe pe care Brexit-ul le produce asupra viitorului Uniunii Europene?
Uniunea Europeană trebuie să facă exact ceea ce așteaptă oamenii de la Europa. Trebuie să concentreze activitatea în acele domenii de pe urma cărora majoritatea oamenilor din toate statele membre ale Uniunii Europene simt că au de câștigat. Uniunea Europeană trebuie să ne întărească în fața provocărilor viitorului. Lumea se schimbă într-un ritm accelerat, vedem cum evoluțiile tehnologice schimbă fundamental modul în care lucrăm, în care comunicăm, în care ne trăim viața de zi cu zi. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să asigure cadrul în care tinerii, în primul rând, pot dobândi acele competențe de care au nevoie pentru a face față noilor cerințe de pe piața muncii. Asta înseamnă asigurarea unui cadru mai bun pentru educație, pentru sprijinirea tinerilor antreprenori. Pe de altă parte, vedem că tinerii care în ultimii ani au votat în Europa partide antisistem, acum, în Marea Britanie, tot tinerii sunt cei care au votat într-o măsură covârșitoare pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, tocmai pentru că înțeleg câte au de câștigat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană: burse Erasmus pentru studenți, fonduri europene pentru tineri antreprenori, posibilitatea de a studia și de a lucra în orice țară a Uniunii Europene, de a călători mult mai ușor, de a cumpăra produse fără taxe vamale din orice altă țară UE. Tocmai pentru că tinerii au dat acest semnal pozitiv Uniunii Europene la referendumul din Marea Britanie este esențial ca Uniunea Europeană să facă și mai multe lucruri pentru ei în aceste domenii.
În ce măsură Brexit-ul poate produce un efect de domino asupra statelor membre pe fondul ascensiunii euroscepticismului?
Ieșirea Marii Britanii nu va produce niciun efect de domino și nici nu va duce la ascensiunea euroscepticismului. Dimpotrivă, este începutul decăderii euroscepticismului. Am văzut acest lucru la alegerile parlamentare din Spania de la sfârșitul lunii iunie, unde partidul eurosceptic a pierdut  aproape 1 milion de voturi față de alegerile parlamentare anterioare, din decembrie 2015. Oamenii au învățat că politicienii populiști nu au soluții, că spun lucruri neadevărate în campania electorală și își supun propria țară la riscuri foarte mari. Acum, economia Marii Britanii este supusă unor riscuri majore. Factura nu vine acasă pe numele euroscepticilor care au scos Marea Britanie din UE, ci, din păcate, este plătită de fiecare dintre cetățeni. Oamenii înțeleg ce riscuri majore presupune euroscepticismul și eu sunt convins că aceasta este începutul sfârșitului euroscepticismului.
La finalul acestui interviu, vă rog să vă focalizaţi atenţia asupra consecinţelor pe care Brexit-ul le produce asupra României. Care sunt consecinţele pe care Brexit-ul le poate produce asupra României? În ce măsură românii din Marea Britanie vor avea de suferit?
Consecințele asupra economiei României vor fi foarte mici. Chiar și economiile care au schimburi comerciale mult mai puternice cu Marea Britanie vor fi afectate cu sub 0,5% din prognoza de creștere economică pe an. Cel mai mult, însă, va avea de suferit Marea Britanie, unde economia va intra într-o perioadă foarte lungă de incertitudine. În ceea ce privește românii din Marea Britanie, garantarea drepturilor acestora trebuie să fie prioritatea zero a tuturor oamenilor politici, indiferent de forma legală pe care o va lua relația viitoare dintre România și Marea Britanie. Trebuie să rămânem pe o poziție fermă de negociere post-Brexit pentru a ne asigura că noua înțelegere dintre UE și Marea Britanie garantează toate drepturile lucrătorilor români din Regatul Unit.

Sursa: EuroPunkt.ro