Europarlamentarul român e de părere că cei de la Comisia Europeană trebuie să aibă un rol mai activ și să nu se rezume doar la a da bani. Guvernul de la Chișinău ar fi irosit timp de șapte ani banii europeni în proiecte care nu au dus la reforme eficiente în Republica Moldova. Curtea Europeană de Conturi a publicat un raport care analizează folosirea fondurilor Uniunii Europene în perioada 2007-2014.
Europa Liberă: Auditul care a fost făcut de funcționarii europeni arată modul în care au fost cheltuiți în Republica Moldova cele 780 de milioane de euro, bani acordați între anii 2007-2014. Cineva făcuse socoteală și aceasta arăta că 37 de euro pe cap de locuitor anual s-ar fi oferit din partea Comisiei Europene pentru Republica Moldova. Au fost irosiți parte din acești bani? Și cum se vede această irosire de fonduri europene din afară?
Siegfried Mureșan: „Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri europene pe cap de locuitor dintre toate statele din afara Uniunii Europene. Beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt mari pentru oameni, sunt concrete. Și Acordul de Asociere, pe care l-am semnat și care ne dă posibilitatea să acordăm sprijin și mai mare, aduce beneficii și mai multe. Acum Curtea de Conturi a Uniunii Europene a făcut un raport a cărui concluzie este că banii puteau fi mai bine folosiți. Să ne uităm doar la cele trei sectoare prioritare pe care se concentrează sprijinul acordat de Uniunea Europeană și anume: reforma administrației publice, agricultura și reforma poliției și a grănicerilor. În aceste domenii în care oamenii cer pe bună dreptate progres, atâta cât văd eu lucrurile, mi se pare că se putea face mai mult, că procesul de reformă, de modernizare putea fi mai ambițios. Banii sunt mulți, 780 de milioane de euro. Și tocmai știind că Uniunea Europeană prevede să aloce și în continuare mulți bani Republicii Moldova, doar în acești șapte ani, între 2014-2020, fondurile pot fi, din nou, 746 de milioane de euro. Tocmai fiindcă sunt mulți bani, trebuie să ne asigurăm că acești bani sunt bine folosiți, că se implementează reformele pe care oamenii le așteaptă și că Republica Moldova arată mai bine ca urmare a cheltuirii banilor europeni, și nu la fel ca și înainte.”
Europa Liberă: Pentru că nu e atât de greu să monitorizezi fiecare cent, ca să existe această transparență, ca să nu se fure, de ce Uniunea Europeană, știind că parte din fonduri se deturnează, au susținut și în continuare guvernarea care ar fi compromis mai multe lucruri în Moldova?
Siegfried Mureșan: „Trebuie să separăm între cetățeni și între politicieni. A susține Republica Moldova, pentru proiecte de infrastructură, drumuri, căi ferate, poduri, de pe urma cărora beneficiază oamenii, aceasta a fost o decizie corectă. Și eu vreau ca Republica Moldova să primească și mai multe fonduri în perioada următoare, însă banii să fie pentru oameni, nu pentru politicieni. Și vreau să se strângă lațul în jurul politicienilor care nu vor reforme. Nu mai vreau ca banii să fie acordați pe promisiuni ale politicienilor: vom face reformă în viitor, procuratură, justiție. Și să nu fie indicatori concreți, măsurabili. Vreau ca banii să nu mai fie dați pe vorbe, pe promisiuni, ci pe rezultate: când măsurile sunt făcute, când legile sunt adoptate, când reforma este făcută. Fiindcă aceasta ajută oamenii. Doar promisiunea unor politicieni, știm din trecut, nu duce la niciun rezultat. Acest raport nu măsoară strict frauda, fiindcă, în multe cazuri, nu a fost fraudă, dar banii, pur și simplu, nu au fost bine cheltuiți. S-a asfaltat un drum care s-a făcut prost și peste doi ani arăta la fel ca înainte. De aceea e nevoie de condiționalități mai precise, e nevoie de o corelare mai bună cu strategia de reformă.”
Europa Liberă: După ce a fost publicat acest raport, multă lume din Republica Moldova a rămas cu impresia că reformele și investițiile sunt necesare mai degrabă Uniunii Europene decât guvernării de la Chișinău.
Siegfried Mureșan: „Reformele sunt, în primul rând, necesare pentru oameni, căci de pe urma reformelor oamenii beneficiază. Trebuie condiții mai clare și trebuie controale mai dese și mai temeinice din partea celor care dau banii și tocmai fiindcă bani vor fi și mai mulți în viitor. În plus, când vorbim despre Uniunea Europeană, vorbim, în primul rând, despre bani, despre fonduri. Însă sunt experți ai Uniunii Europene deja în ministerele de la Chișinău. Cred că trebuie: unu, să fie mai mulți experți și doi, aceștia să raporteze în detaliu cu privire la stadiul reformelor și la rezultatele apărute în cadrul proiectelor în care au fost folosite fondurile europene. Avem nevoie de la acei oameni care sunt acolo, din partea Uniunii Europene pe teren, să știm ce s-a făcut cu banii și dacă se poate mai mult. Deci, vreau și mai mulți banii, fiindcă Republica Moldova are nevoie de mai multe fonduri și am făcut în acest sens amendamente la bugetul Uniunii Europene care au fost acceptate de o majoritate în Parlamentul European pentru anul următor. Deci, mesajul meu este clar: mai mulți bani, dar mai multe condiții, căci aceasta ajută oamenii; mai puțin spațiu de manevră pentru politicienii care doar promit şi nu implementează.”
Europa Liberă: Să înţelegem că se va cere, mai întâi, rezultate livrate, după care asistenţă oferită?
Siegfried Mureșan: „Da. Şi vă spun că nu este direcţia pe care se merge doar în relaţia cu Republica Moldova. Fiindcă vedem peste tot în Europa banii nu sunt pe garduri, nu sunt prea mulţi, fondurile sunt limitate. Şi de aceea vrem să obţinem rezultate cât mai mari din fondurile europene alocate în Republica Moldova, ca în România, ca în Irlanda, ca în Suedia. Deci, va fi mai mult control, vor fi condiţionalităţi mai clare, o corelare mai mare cu strategiile sectoriale, cu agenda de reformă şi rezultate. Se vor urmări în viitor nu doar indicatori cantitativi, ci se vor urmări şi indicatori calitativi. E una să investeşti fonduri europene în renovarea unei fântâni care nu aduce niciun câştig cu sine şi alta e să investeşti fonduri europene în construcţia unui drum, care face o regiune mai competitivă, căci transportatorul ajunge mai repede cu produsele la autostrada din România sau la piaţa sa de desfacere. Aceasta duce la investiţii, duce la creare de locuri de muncă. Deci, cred că avem nevoie de mai mulţi indicatori calitativi. Aceasta în relaţia cu Republica Moldova, dar peste tot în Uniunea Europeană. Și e o preocupare crescândă la nivelul Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European. La fel, evaluăm şi care este costul pentru a accesa fonduri europene pentru beneficiari. Tocmai avem în lucru, eu coordonez aceasta în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, un studiu prin care măsurăm care este costul pe care îl are un beneficiar pentru a accesa fonduri europene. Vom publica acest studiu în octombrie, încă nu ştim rezultatele, vi le voi spune atunci, dar vreau să văd dacă nu cumva pentru un mic întreprinzător sau pentru un mic ONG efortul pe care trebuie să-l facă pentru a accesa fondurile europene este poate prea mare şi aceasta îl descurajează să le aplice. Companiilor mari ştiu că le este uşor, ei au suficienţi avocaţi, contabili care să facă documentaţia necesară, dar vreau să vedem cât te costă pe tine, beneficiar, ce cheltuială ai pentru a atrage un euro de la Uniunea Europeană. Şi dacă povara este prea mare, poate pentru mici beneficiari, pentru cei care iau credite mici, pentru ONG-uri, atunci să vedem cum putem reduce birocraţia, reduce povara, dar, în acelaşi timp, păstrând controlul şi asigurându-ne că banii sunt bine folosiţi.”
Europa Liberă: La Chişinău sunt voci care sugerează că la fel cum a fost şifonată imaginea guvernării, aşa şi imaginea instituţiilor europene, care cheltuie fondurile occidentale, se compromite, în caz că se continuă acordarea acestei finanţări, fără a cere mult mai mult de la cei care guvernează şi cei care gestionează aceşti bani, administrează aceste fonduri.
Siegfried Mureșan: „Oamenii aşteaptă, pe bună dreptate, ca banul public să fie bine folosit, banul public din bugetul naţional şi, la fel, din bugetul Uniunii Europene. Vrei să ştii că acolo unde se cheltuieşte pentru o piscină, sunt înotători, că acolo unde se face o pistă de schi, este zăpadă şi nu că dealul e gol de zăpadă toată iarna. Adevărul este următorul – Uniunea Europeană a finanţat tot mai multe politici de-a lungul ultimilor ani în tot mai multe state membre, tot mai multe domenii. Şi, de aceea, ştiţi cum este, mereu apare întâi boala şi după aceea medicamentul. Acum am aflat din acest raport ce putem face mai bine în Republica Moldova. Și diagnoza este aceeaşi şi în alte ţări – banii trebuie să vină cu mai multe condiţii, trebuie ca reformele să fie implementate şi nu doar promise, mimate. Şi trebuie să ne uităm şi la indicatori calitativi. De exemplu, dacă spunem: „Iată bani pentru reforma justiţiei şi vrem ca, corupţia să fie combătută”, există indicatori ai unor organizaţii mari mondiale, de la Banca Mondială, de la Transparency International, care măsoară progresul mediului de afaceri, al corupţiei. Şi atunci dăm bani pentru reforma justiţiei, dar la schimb să vedem că Republica Moldova progresează cinci locuri într-un clasament care măsoară transparenţa în justiţie sau lupta anticorupţie, nu doar bani pentru promisiunea că vom combate corupţia, ci vreau să văd rezultate care pot fi verificate pe indicatori internaţionali transparenţi, la care toată lumea are acces. Dar este o boală specifică şi altor ţări, trebuie să fim corecți. Şi este o boală care a existat cu fondurile europene, şi anume că nu s-a urmărit exact rezultatele, că s-a urmărit, în primul rând, ca banii să fie cheltuiţi. Acest lucru se schimbă, tocmai fiindcă vrem să obţinem rezultate cât mai mari cu banii limitaţi pe care îi avem la dispoziţie.”
Europa Liberă: Şi în concluzie, asistenţa externă din Occident, care a fost sistată, stopată, poate fi reluată aşa cum s-a anunţat şi mai devreme, doar după ce va exista acordul cu Fondul Monetar Internaţional?
Siegfried Mureșan: „Exact. Aşa este prevăzut şi aşa se va întâmpla. Eu vă pot spune că în cadrul discuţiilor pe bugetul Uniunii Europene, la care lucrăm în aceste săptămâni la Bruxelles, Comisia Europeană a prevăzut, în afara sumelor de 746 de milioane de euro până în anul 2020, a mai prevăzut şi bani pentru asistenţa macrofinanciară, bani suplimentari, dacă Republica Moldova are nevoie. Şi Comisia Europeană a prevăzut 30 de milioane de euro la subcapitolul asistenţă macrofinanciară pentru ţări care au nevoie, inclusiv Republica Moldova. Şi eu vreau să sporim această sumă la 45 de milioane de euro. Voi depune joi, 8 septembrie, un amendament din partea grupului PPE. Sunt bani pe care nu ştim dacă Republica Moldova va avea nevoie. Însă dacă, va avea nevoie de un pachet suplimentar, banii să fie acolo.”