„Uniunea Europeană (UE) are nevoie de un buget mai mare pentru a face față noilor provocări cu care se confruntă, precum nevoia de investiții în cercetare și inovare și provocările de securitate. De aceea, am votat în Parlamentul European pentru creșterea bugetului multianual al UE după 2020”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, după votul de astăzi privind Poziția Parlamentului European asupra viitorului Cadrul Financiar Multianual (CFM) al UE. Legislativul european a propus creșterea contribuțiilor financiare ale statelor membre post-2020, de la 1% din Venitul Național Brut (VNB), cât sunt în prezent, la 1,3% din VNB.
„Oamenii așteaptă de la Uniunea Europeană să facă mai mult și să răspundă mai eficient la noile provocări cu care se confruntă Europa. Dar, pentru a răspunde la aceste noi provocări, este nevoie și de alocări bugetare adecvate, care se pot face fie prin tăierea finanțării celorlalte politici ale UE, în special a politicilor de investiții, fie prin creșterea bugetului european. Consider că politicile de investiții ale UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, trebuie să rămână la același nivel de finanțare; susțin răspicat acest lucru gândindu-mă că sunt în continuare state membre, precum România, care au nevoie de fondurile europene de coeziune și agricole pentru a putea reduce decalajul economic față de celelalte state membre. De aceea, am votat astăzi poziția Parlamentului European asupra viitorului Cadru Financiar Multianual al UE post-2020, în care cerem ca, în propunerea de regulament privind noul CFM post-2020 pe care o va înainta în data de 2 mai, Comisia Europeană să crească bugetul multianual al Uniunii”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după votul din Parlamentul European.
„Poziția Parlamentului este că UE are nevoie, pe lângă susținerea politicilor tradiționale, de o  finanțare sporită pentru cercetare și inovare. Trebuie să reducem decalajul de inovare dintre Europa și alte economii, precum Statele Unite ale Americii sau Coreea de Sud. În prezent, UE investește anual doar 2,03% din produsul intern brut (PIB) în cercetare și dezvoltare, în timp ce SUA investește 2,74% din PIB, iar Coreea de Sud, 4,29% din PIB. De aceea, propunem o creștere de 50% a alocărilor pentru acest sector față de nivelul din cadrul financiar precedent. De asemenea, cerem creșterea substanțială a resurselor financiare pentru a face față noilor provocări în domeniile securității, apărării și migrației. UE trebuie să asigure un control fără lacune al frontierelor externe, să combată terorismul și să oprească migrația ilegală. Totodată, vrem să creștem alocările pentru Programul de mobilitate universitară Erasmus+, în condițiile în care, la momentul actual, unu din doi tineri europeni care aplică și este eligibil pentru o bursă «Erasmus» este respins din lipsă de finanțare. În plus, am insistat ca noul cadru financiar multianual să finanțeze acordarea unui abonament gratuit de tren tip Interrail valabil timp de o lună în Uniunea Europeană pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani. Ca negociator-șef pentru bugetul anual al UE din 2018, am obținut 12 milioane de euro pentru acordarea acestor abonamente tinerilor care împlinesc anul acesta 18 ani și vreau să văd că acest program continuă și după 2020 și că devine un program permanent al UE, pe modelul «Erasmus». Nu în ultimul rând, cerem creșterea alocărilor către Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, un buget majorat pentru măsurile de sprijinire a IMM-uri, precum și pentru Mecanismul «Conectarea Europei».  Iar, pentru a ne putea permite toate aceste creșteri de alocări fără a tăia din finanțarea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, propunem creșterea contribuțiilor financiare ale statelor membre post-2020, de la 1% din Venitul Național Brut (VNB), la 1,3% din VNB”, a mai declarat deputatul european Siegfried Mureșan.
Background
Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.
Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.
_____________________________________
Pentru detalii
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei JUJAN: +40 766 369 485
Paul STENCOANE: +40 769 611 020


By |2018-03-14T12:23:00+00:00martie 14th, 2018|Categories: agricultura, Bugetul UE, cercetare, CFM, comunicat de presa, digitalizare, fonduri europene, inovare, interrail, investii, migratie, plen, siguranta|Comentariile sunt închise pentru Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Am votat în Parlamentul European pentru creșterea bugetului multianual al UE după 2020
Conducerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, din care face parte deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP) în calitate de vicepreședinte, a avizat pozitiv aseară desemnarea comisarului european Günther Oettinger pentru portofoliul de Buget și Resurse Umane, după o audiere care a durat 150 de minute, timp în care comisarul european a răspuns la 43 de întrebări din partea deputaților europeni. Eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat, după aviz, că așa ar trebui să se desfășoare audierile miniștrilor și în Parlamentul României.
„Am avizat aseară, în conducerea Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, desemnarea comisarului european Günther Oettinger pentru portofoliul de Buget și Resurse Umane. Avizul a venit după două etape de întrebări și răspunsuri. În primă etapă, înainte de audierea propriu-zisă în Parlamentul European, comisarul a trebuit să răspundă la 38 de întrebări scrise din partea a trei comisii parlamentare, Comisia pentru bugete, Comisia pentru control bugetar și Comisia pentru afaceri juridice. A răspuns la toate întrebările în 52 de pagini. Apoi, aseară, a fost audiat în Parlamentul European timp de 150 de minute și a răspuns la 43 de întrebări din partea deputaților europeni din cele trei comisii de specialitate. Fiecare întrebare a fost formulată într-un minut, iar comisarul a trebuit să răspundă imediat, în două minute, nu cum se întâmplă în Parlamentul României, unde miniștrii desemnați răspund de abia după ce s-a terminat setul de întrebări pentru a evita temele delicate. Mai merită menționat că audierea a fost făcută doar pentru o schimbare de portofoliu, Günther Oettinger fiind comisar european încă din 2010 și a deținut anterior portofoliile Energie, respectiv, Economie și Societate Digitală”, a declarat deputatul european, după terminarea audierilor.
„În timpul audierilor, comisarul  a dovedit că își cunoaște portofoliul. Eu i-am adresat două întrebări. Prima dintre ele s-a referit la echilibrul dintre noile instrumente financiare pe care le promovează Comisia Europeană pentru stimularea investițiilor și tradiționalele fonduri europene nerambursabile. Am explicat că noile instrumente financiare încă nu avantajează România, iar țara noastră are nevoie în continuare de fonduri nerambursabile. Comisarul desemnat a fost de acord că trebuie păstrate fondurile europene nerambursabile, dar că, totodată, țara noastră trebuie să fie ajutată de Uniunea Europeană să-și dezvoltate piețele financiare și sectorul bancar pentru a se putea folosi de aceste noi instrumente financiare destinate investițiilor. A doua întrebare s-a referit la propunerea noastră, a Grupului PPE, de a oferi gratuit fiecărui tânăr cetățean european care împlinește 18 ani un abonament de tren pentru o lună pe care să-l poată folosi ca să viziteze Europa. Comisarul Oettinger a fost de acord cu acest proiect și s-a angajat să caute metode de finanțare fără a afecta celelalte programe europene pentru tineri, precum Programul de mobiliate Erasmus+”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.
„După cele 150 de minute de audieri, ne-am reunit în conducerea Comisiei pentru bugete și, după alte 60 de minute de evaluare, am decis să oferim un aviz pozitiv comisarului desemnat. Decizia finală va fi luată joi în Conferința Președinților Grupurilor Politice din Parlamentul European, în baza avizului celor trei comisii de specialitate. Așa consider că ar trebui audiați și miniștrii din Guvernul României, nu ca acea mascaradă de audieri de săptămâna trecută în care fiecare ministru a fost audiat timp de maximum 30 de minute, iar parlamentarii  opoziției nu au fost lăsați să adreseze întrebări. Parlamentul României, dar mai ales actuala putere, PSD-ul, au multe de învățat de la acest model de audiere. Nu vom avea o țară mai bine condusă și miniștri mai buni atât timp cât audierile nu sunt făcute în mod serios”, a concluzionat eurodeputatul român.   
_________________
Pentru detalii:
Echipa de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan
Andrei Jujan: +40 766 369 485;                                      
Paul Stencoane: +40 769 611 020.

By |2017-01-10T10:00:00+00:00ianuarie 10th, 2017|Categories: Comisia pentru bugete, comunicat de presa, Comunicate de presă, fonduri europene, Parlamentul European, Siegfried Muresan|Comentariile sunt închise pentru Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Am dat aviz pozitiv noului comisar european pentru Buget și Resurse Umane după 150 de minute de audieri și 43 de întrebări. Așa ar trebui audiați miniștrii și în România
Go to Top