Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, a prezentat astăzi forma finală a mecanismului în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților.

Mecanismul European de Redresare și Reziliență, care a fost adoptat de plenul Parlamentului European în data de 9 februarie 2021, are un buget total de 672,5 miliarde de euro, fiind cel mai mare program de investiții adoptat vreodată la nivelul Uniunii Europene.

Prin acest mecanism, România va beneficia de un buget total de 30,4 miliarde de euro pentru a finanța investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis deputaților din Comisia pentru afaceri europene că, în urma eforturilor depuse în Parlamentul European, forma finală a mecanismului va putea finanța toate prioritățile de investiții ale României prevăzute în proiectul privind Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat de Guvernul României în luna noiembrie. Printre aceste priorități se numără inclusiv investiții în sistemul medical, în infrastructura rutieră, în irigații, dar și în proiecte energetice pe gaz bazate pe tehnologii nepoluante.

„Putem folosi banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru extinderea și modernizarea spitalelor existente, precum și pentru construcția de noi spitale. (…) Banii pot fi folosiți pentru infrastructura rutieră – autostrăzi, căi ferate – pot fi folosiți inclusiv pentru infrastructura de irigații, pentru industrie, pentru sprijinirea sectorului privat, a întreprinderilor mici și mijlocii”, a declarat Siegfried Mureșan în Camera Deputaților.

„Știm că vom ieși din producerea de energie electrică pe cărbune în următoarele decenii fiindcă este cea mai poluantă. Dar România nu poate renunța și la cărbune, și la gaz în același timp. De aceea, am reușit să impunem următorul lucru: investițiile pe gaz folosind tehnologii noi, moderne, care nu sunt poluante, să fie eligibile la finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a adăugat deputatul european.

Siegfried Mureșan a mai spus că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost adoptat de plenul Parlamentului European în data de 9 februarie, iar documentul va fi publicat cel mai probabil în data de 18 februarie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind literă de lege. După publicarea în Jurnalul Oficial, Guvernul României și guvernele celorlalte state membre vor putea să depună la Comisia Europeană, în mod oficial, planurile naționale de redresare și reziliență. Ulterior, Comisia trebuie să aprobe planurile naționale în termen de două luni.

„De îndată ce planul național de redresare și reziliență al României va fi aprobat de Comisia Europeană, vom primi o prefinanțare de 13% pentru începerea investițiilor, adică 3,95 de miliarde de euro”, a explicat Siegfried Mureșan.

Acesta a avertizat membrii Comisiei pentru afaceri europene că România are doar trei ani la dispoziție pentru a depune proiectele de finanțare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Toate proiectele pe care le depunem în cadrul PNRR pentru a fi finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie să înceapă până la 31 decembrie 2023 și trebuie să se încheie până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, nu doar că pierdem banii europeni pe care ar trebui să-i mai primim pe proiect, ci trebuie să dăm și înapoi banii primiți deja pe proiectul respectiv. De aceea este foarte important să fim siguri că toate investițiile pe care le depunem, mai ales investițiile mai mari, le vom încheia până la 31 decembrie 2026”.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan s-a arătat recunoscător că toți cei 33 de europarlamentari români, din toate partidele politice din România cu reprezentanți în Parlamentul European, au votat în favoarea raportului legislativ privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență pe care l-a coordonat din poziția de co-raportor.

Totodată, Siegfried Mureșan a mai transmis membrilor Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților disponibilitatea de a dialoga în continuare strâns pe orice dosar european important astfel încât interesele României să fie cât mai bine apărate la nivelul Parlamentului European.