Uniunea Europeana si Turcia au incheiat duminica, in cadrul Summit-ului UE – Turcia de la Bruxelles, un acord privind gestionarea valului de migranti care sosesc in Europa.
Aceast acord, care implica angajamente din partea ambelor parti, se vrea un nou inceput in relatiile dintre Uniunea Europeana si Turcia. Prea multe aspecte raman insa nelamurite.
Declaratia comuna UE – Turcia de la finalul summit-ului de duminica de la Bruxelles prevede un sprijin financiar european de 3 miliarde de euro care va fi acordat Turciei pe o durata de doi ani. Astfel, in schimbul unui ajutor financiar si a reluarii discutiilor privind aderarea tarii la UE, Turcia va ajuta Uniunea Europeana sa gestioneze fluxul de migranti cu care ne confruntam in ultima perioada si care a pus sub semnul intrebarii viitorul spatiului Schengen, reducand semnificativ accesul refugiatilor spre Europa.
Functionarea fondului de 3 miliarde de euro va fi gestionata de Comisia Europeana in parteneriat cu Turcia, iar prioritara va fi asistenta umanitara pentru refugiatii sirieni. Uniunea Europeana, nu Turcia, va decide unde vor merge acesti bani.
Contributia la aceasta suma va fi mixta, banii urmand sa provina atat din Bugetul UE, cat si din contributiile individuale ale statelor membre. Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a solicitat ca Bugetul UE sa finanteze doar 500 de milioane de euro acest ajutor de 3 miliarde de euro, iar restul sa provina din contributiile statelor membre.
Totusi, experienta recenta a contributiilor statelor membre la fondurile fiduciare pentru Siria si Africa ne arata ca exista intarzieri in punerea la dispozitie a unor astfel de fonduri comune, cofinantate de statele membre.
Spre exemplu, Fondul pentru Siria (Madad) va avea o anvelopa de 1 miliard de euro si ar urma sa fie finantat in proportii egale de Bugetul UE si de statele membre. Insa, la mijlocul lunii noiembrie, contributiile statelor membre erau de doar 50 de milioane de euro la acest fond. Astfel, statele membre contribuisera pana acum cu doar 10% din suma pe care s-au angajat sa o acopere.
De asemenea, Fondul pentru Africa are alocate, pe hartie, 3,6 miliarde de euro finantate egal de la Bugetul UE, respectiv din contributii ale statelor membre. Si la acest fond insa statele membre au contribuit cu doar 80 de milioane de euro pana la mijlocul lunii noiembrie, deci doar 4,4% din suma totala.
Asadar, in acest moment, nu este foarte clar cum va fi finantat acest ajutor de 3 miliarde de euro. Mai ales daca ne gandim ca unele state ale Uniunii Europene, precum Franta si Germania, ar prefera ca intreaga suma sa fie finantata de la Bugetul UE, unde nu mai sunt bani disponibili. Din Bugetul UE avem nevoie de bani pentru constructia de autostrazi, imbunatatirea infrastructurii, stimularea cercetarii si inovarii si alte investitii in tarile noastre si nu putem aloca mai multi bani Turciei.
In contextul in care marjele bugetare existente sunt deja foarte mici, iar Bugetul UE, construit pe o perioada de 7 ani, nu are prevazute sume de rezerva atat de mari, nu exista foarte multe resurse pentru ca Uniunea Europeana sa-si creasca partea de contributie la sprijinul financiar acordat Turciei.
Exista, totusi, o marja pentru situatii neprevazute, ca instrument de flexibilitate al bugetului, dar utilizarea acesteia se poate face doar respectand plafoanele bugetului multianual care au fost deja stabilite. Concret, aceasta marja ar trebui compensata din fondurile deja atribuite in acest exercitiu bugetar multianual pentru alte programe sau din bugetul pe alti ani.
A doua componenta importanta a acordului UE – Turcia de duminica este deschiderea, in luna decembrie, a urmatorului capitol al negocierilor cu Turcia – politici economice si monetare – in discutiile de aderare la UE incepute in 2005. De asemenea, Uniunea va pregati noi capitole pentru discutii anul viitor. Desi Turcia este stat candidat din 1999 si a deschis negocierile de aderare la UE in 2005, in ultimii ani progresele in negocieri au fost limitate.
Un al treilea punct important al acordului prevede ca, daca toate conditiile impuse de Uniunea Europeana sunt indeplinite de Turcia, din luna octombrie 2016 se va trece la liberalizarea vizelor pentru cetatenii turci in UE.
In concluzie, este bine ca ne-am asezat la masa discutiilor cu Turcia pentru ca securizarea frontierei externe a UE poate fi facuta mai bine implicand tara vecina.
Dar, pentru ca acordul sa fie intr-adevar un succes, trebuie ca partile implicate sa si aplice ceea ce au promis.
Astfel, trebuie sa vedem si ca Ankara va face un efort mai mare pentru a inregistra toti refugiatii care vin pe teritoriul sau, sa trimita inapoi de urgenta in tarile de origine acele persoane care nu indeplinesc conditiile pentru a primi statutul de refugiati si sa combata mult mai puternic traficantii de fiinte umane. Este inadmisibil ca o granita dintre doua tari membre ale NATO – Grecia si Turcia – sa fie controlata de traficantii de fiinte umane care castiga miliarde de euro in timp ce mii de oameni isi pierd viata in Marea Mediterana.

De asemenea, statele membre trebuie sa isi arate disponibilitate de a acoperi suma de 2,5 miliarde de euro promisa Turciei in schimbul securizarii granitelor. Cum spuneam, experienta Fondului Madad (fondul pentru Siria) si Fondului pentru Africa ridica serioase intrebari cu privire la indeplinirea acestei promisiuni. Iar eu nu vreau ca banii sa fie acoperiti din domenii importante dezvoltarii economice din tarile noastre.

Sursa: Ziare.com