25.000 de romani au primit, doar in 2014, cetatenia altui stat membru al Uniunii Europene (UE), cei mai multi dintre acestia fiind tineri sub 32 de ani.
Este un nou semnal de alarma ca trebuie sa luam rapid masuri prin care sa crestem atractivitatea pietei muncii interne, daca nu vrem sa devenim “Republica batranilor” la nivelul UE.
Romania este tara Uniunii Europene cu cei mai multi cetateni care au primit in 2014 cetatenia unui alt stat membru UE, aproape 25.000 de persoane, arata un raport al Comisiei Europene, publicat luni.
Obtinerea cetateniei unui alt stat este cel mai important pas de integrare intr-o tara straina, de aceea, sansele ca aceste persoane sau copiii lor sa se reintoarca in tara scad spre zero in cele mai multe cazuri, pentru ca au acum aceleasi drepturi de acces la sistemul medical, educational, de beneficii sociale ca oricare alt cetatean mai vechi al noii tari adoptive.
Acest lucru mai inseamna si ca banii trimisi anual in Romania vor scadea semnficativ, tocmai pentru ca perspectiva de a se reintoarce in tara la un moment nu va mai exista pentru cei mai multi dintre acestia si, astfel, nu vor mai dori sa investeasca, asa cum se intampla cel mai adesea acum, in construirea sau achizitionarea unei case sau in demararea unei mici afaceri de familie.
Astfel, incet, dar sigur, an de an tara noastra pierde “cel mai mare investitor privat din Romania”, asa cum a fost numita diaspora pentru fluxul de bani pe care il trimite acasa.
Lucrurile sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat jumatate dintre persoanele care au primit cetatenia unui stat membru UE in 2014 are sub 32 de ani.
Ne pleaca forta de munca tanara si nu avem cu ce sa o inlocuim, din moment ce tara noastra a oferit doar 2.400 de cetatenii in 2014, adica de 10 ori mai putine decat fluxul de romani care au primit cetatenia altui stat UE.
In acest caz, singura veste buna este ca cele mai multe cetatenii oferite de statul roman le-au primit fratii de peste Prut, aproximativ 800 de cetateni ai Republicii Moldova au primit si pasaportul romanesc in 2014.
Voi fi intotdeauna un sustinator al liberei circulatii a fortei de munca si cred ca unul dintre principalele avantaje oferite de Uniunea Europeana este tocmai aceasta posibilitate de a gasi cel mai avantajos loc de munca oriunde in cele 28 de tari.
Dar, totodata, cred ca este o mare problema faptul ca Romania nu este o atractie pe piata muncii nici pentru tinerii romani, nici pentru tinerii altor tari din UE sau din afara ei.
Daca nu se schimba ceva, in cateva zeci de ani vom deveni o tara imbatranita, cu o populatie activa din ce in ce mai mica, o “Republica a batranilor” sustinuta, probabil, de celelalte state europene, din moment ce nu va mai avea cine sa contribuie la bugetul statului.
Autostrazi mai multe si birocratie mai putina ca sa crestem investitiile
Iata de ce autoritatile romane trebui sa ia in serios acest fenomen, precum si pe cel de imbatranire accentuata si sunt obligate sa actioneze cat mai curand.
In primul si in primul rand, Romania trebuie sa atraga cat mai multi investitori straini, care sunt interesati sa angajeze si personal de inalta calificare, nu doar forta de munca ieftina.
Daca oamenii trecuti de 50 de ani care si-au pierdut locul de munca se multumesc cu un salariu mic pana ajung la pensie, tinerii, mai ales cei cu o inalta calificare, nu vor ramane aici daca stiu ca primesc un salariu de 4 – 5 ori mai mare intr-o alta tara europeana pentru aceeasi munca depusa.
Dar, pentru a atrage mai mult capital privat, trebuie sa investim in competitivitatea tarii (in infrastructura de transport, in cercetare, inovare, educatie, reducerea birocratiei etc.). Cu alte cuvinte, ca sa crestem investitiile in economia Romaniei, trebuie sa le oferim investitorilor mediul propice de dezvoltare, iar cel mai important indice de competitivitate este infrastructura.
Daca nu exista autostrazi care sa transporte marfa in afara tarii intr-un timp redus, costurile de productie vor fi mai mari in Romania decat in alte state din Uniunea Europeana si deci interesul companiilor straine se va indrepta spre acele tari, nu spre noi.
La problemele cu infrastructura se adauga si problemele birocratice cu care se confrunta investitorii. In prezent, Romania exceleaza doar la cateva capitole de competitivitate: forta de munca ieftina si fiscalitatea redusa. Dar fiscalitatea redusa este “compensata” de birocratia ridicata.
Degeaba investitorii platesc taxe si impozite sub media UE daca birocratia prea mare creste durata si, deci, si costurile cu deschiderea unui punct de lucru sau obtinerea unei autorizatii de constructie ori de productie.
Conform Indexului Bancii Mondiale privind usurinta de a desfasura o afacere, Romania se afla anul aceasta pe locul 105 in lume in ceea ce priveste usurinta de a obtine o autorizatie de constructie de catre o companie, cu o durata medie de 257 de zile, comparativ cu media in tarile dezvoltate, care este de 152 de zile.
La aceasta se adauga o durata de 182 de zile pentru obtinerea electricitatii, comparativ cu media de 78 de zile in statele dezvoltate.
In tara cu cel mai bun Internet de mare viteza din Europa si cu unii dintre cei mai buni specialisti IT din lume, cum ne place sa ne laudam, pe buna dreptate, sistemul birocratic ramane unul invechit, deloc in pas cu tehnologia moderna.
Trebuie sa sprijinim tinerii antreprenori sa-si deschida afaceri in Romania
Pe langa masurile necesare pentru atragerea investitorilor straini, trebuie sa incurajam si mediul privat intern.
In special, trebuie sa oferim tinerilor care sunt interesati de antreprenoriat mai multe posiblitati sa se dezvolte in tara.
Avem foarte multi tineri ingineri IT care ajung sa lucreze pentru companii straine pe salarii foarte mari. Toti acestia ar putea fi mai interesati sa isi deschida propria companie decat sa lucreze pentru altcineva daca ar primi sprijinul necesar in tara.
De aceea, am propus anul trecut Guvernului Romaniei sa creeze un fond din bugetul statului pentru a finanta programe de stagii in tara pentru tinerii antreprenori. Scopul acestui program era ca orice tanar roman care are o idee de afacere sa poata efectua un stagiu pe langa un antreprenor de succes pentru a invata cum se lanseaza o afacere si a-si mari, astfel, sansele de castig.
Atunci, Guvernul condus de Victor Ponta a ignorat propunerea mea, dar o consider in continuare o idee buna de stimulare a antreprenoriatului, pe langa multe altele care se pot face si nu se fac, si voi continua sa o aduc in dezbaterea publica si sa o propun la fiecare discutie pe care o am cu responsabili guvernamentali.
Fiecare regiune are propriul potential al fortei de munca. Trebuie profitat de el.
Este nevoie, de asemenea, de un studiu la nivel national pentru a vedea care este potentialul de forta de munca al fiecarei regiuni din tara si, astfel, sa luam masurile necesare pentru dezvoltarea acelui potential.
Avem exemplul de succes al orasului Cluj-Napoca, devenit in ultimii ani un hub IT cu zeci de investitori straini, iar angajatii au salarii comparabile cu vestul Europei si somajul a scazut aproape de zero.
Dar Clujul este unul din rarele exemple, din pacate.
De aceea, este necesar un studiu care sa identifice potentialul de forta de munca pentru fiecare judet si fiecare regiune in parte. Dupa ce se realizeaza acest studiu, Guvernul trebuie sa investeasca in cresterea acelui potential si sa incurajeze investitorii care cauta forta de munca in domeniul de activitate cu potential dovedit sa isi deschida afaceri in acele regiuni.
Bani exista, trebuie si vointa
Toate aceste masuri, dar si altele despre care vorbesc de fiecare data cand am ocazia sunt realizabile si chiar in termene scurte de timp, 3 -5 ani, mai ales ca vorbim despre costuri mici si chiar zero pentru statul roman.
Pentru fiecare dintre masurile de mai sus poate fi accesat un program de finantare europeana din fonduri nerambursabile, fie ca vorbim despre Programul Operational Regional, care, pentru perioada 2014 – 2020, beneficiaza de 8,25 de miliarde de euro, fie ca vorbim despre Programul Operational – Capital Uman, pentru care au fost alocate fonduri europene nerambursabile de 4,3 miliarde de euro in perioada 2014 – 2020 tocmai pentru investitii in forta de munca din Romania.

Concluzia este simpla, dar trista: bani sunt, solutii exista, trebuie doar un pic mai multa vointa din partea guvernantilor…
Sursa: Ziare.com