Deputatul european Siegfried Mureșan (PMP / PPE) a declarat, ieri, în cadrul dezbaterii „Președinția română a Consiliului UE – Cât suntem de pregătiți?”, organizată împreună cu Revista „22” la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), că, în timpul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care o va deține România în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, vor exista trei mari dosare la nivelul Uniunii Europene (UE) pe care țara noastră le va gestiona și pe care le poate influența: ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, adoptarea bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021 – 2027, dar și discuțiile privind viitorul Uniunii Europene. Siegfried Mureșan a mai spus că, pe lângă aceste trei mari dosare, România ar trebui să aibă și o prioritate personală de președinție, iar aceasta trebuie să fie creșterea angajamentului din partea Uniunii Europene pentru statele din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, care implementează acorduri de asociere cu UE.
„În timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene deținută de România, vor exista trei mari dosare la nivelul UE. Primul dintre ele va fi ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată a avea loc în timpul președinției noastre. (…) Dacă negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie merg bine, dar nu reușesc a fi încheiate în timpul util, atunci aceste negocieri vor putea fi prelungite cu acordul unanimității tuturor statelor membre. Atunci, România, ca deținătoare a Președinției UE, va avea un rol esențial să asigure unanimitatea în Consiliu, lucru foarte important deoarece, dacă această unanimitate nu se obține, negocierile nu vor putea fi prelungite și se va produce o ieșire bruscă a Marii Britanii din Uniunea Europeană care, evident, nu este de dorit. Al doilea dosar este adoptarea Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027. În scenariul optimist, vom avea 5 – 6 luni de zile, între octombrie – noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul, deci în timpul președinției rotative a României. Dacă negocierile eșuează, consecința este următoarea: negocierile nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, își va intra în atribuții, deci în a doua parte a lui 2019, astfel că bugetul ar fi adoptat la sfârșitul anului 2020, ceea ce înseamnă că, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi pregătit nimic pentru a începe absorbția fondurilor europene. În consecință, dacă noi luăm decizia privind bugetul UE atât de târziu, este clar că absorbția din exercițiul financiar următor va începe cu întârziere. De aceea este de dorit ca viitorul bugetului să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019 și noi, ca țară care deține președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol important. (…) A treia temă care cred că va veni asupra noastră în timpul Președinției Consiliului UE este viitorul Uniunii Europene. (…) Chiar la acest sfârșit de săptămână Comisia Europeană a vorbit din nou despre un eventual buget al zonei euro menit să absoarbă șocuri asimetrice care ar lovi unele state mai puternic decât altele.  (…). Este doar un exemplu de inițiativă legislativă cu impact semnificativ pe termen lung unde va trebui să avem o poziție. (…) Nu trebuie să ne fie teamă de această dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, trebuie să depășim acest sindrom al periferiei deoarece nu există un nucleu dur al statelor care se vor integra mai mult din care noi vom fi excluși”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, în timpul dezbaterii organizate la sediul GDS.

„Pe lângă aceste trei mari dosare pe care România le va gestiona, Președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi, evident, o oportunitate de a aduce în discuție și temele noastre. Iar eu cred că o temă pe care trebuie să o aducem în discuție este Vecinătatea estică a Uniunii Europene, relația cu cele trei state din Vecinătatea estică, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, care implementează acorduri de asociere și unde UE va trebui să se angajeze mai mult și să sprijinim procesele de reformă”, a mai spus Siegfried Mureșan, în cadrul de dezbaterii.