INTERVIU Caleaeuropeană.ro – Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan: „Aventura la care Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia”

Premergător dezbaterilor din Comisia pentru Bugete a PE, europarlamentarul Siegfried Mureșan a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre viitorul IMM-urilor în economia europeană și românească, situația din Grecia și cele mai recente evoluții privind criza care a cuprins Europa, inclusiv discursul din PE al premierului elen și implicațiile acordului agreat de liderii UE cu Grecia.

Robert Lupițu: Despre IMM-urile europene și potențialul pe care îl au ele pentru economia europeană: în 2013, aproximativ 28% din PIB-ul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene provenea din activitatea IMM-urilor, ceea ce înseamnă 3,66 trilioane euro. Cu toate acestea, Europa a greșit undeva, în sensul că raporturile Comisiei Europene se regăsește faptul că antreprenorii au probleme în accesarea finanțărilor, cadrul de reglementare este deficitar șamd. Ce ar putea fi schimbat? Cum pot fi depășite aceste obstacole?

Siegfried Mureșan: Această diagnoză este corectă și încercăm să înlăturăm tocmai aceste obstacole. IMM-urile au fost afectate de-a lungul crizei economice și financiare în ultimii 6-7 ani prin accesul la finanțare. În multe țări europene băncile au devenit foarte prudente în fața riscurilor și au împrumutat bani acelor întreprinderi carea aveau o credibilitate, o stabilitate foarte bună și de multe ori IMM-urile și tinerii antreprenori care aduc rate de creștere ,dar nu au un istoric lung în relația cu banca, sunt evaluați, din păcate, ca fiind nesiguri. Accesul tuturor actorilor economici la finanțare, în ultimii ani, a fost îngreunat, dar al IMM-urilor a fost îngreunat foarte mult. De aceea, unul din proiectele pe care noi le-am propus în ultimii ani este așa-numita Uniune Bancară care își propune norme comune, standarde comune de supraveghere, de reformare pentru băncile din Europa. Vrem astfel ca banii să circule mult mai ușor, vrem ca piața internă comună pe care o avem în Europa să existe și la nivel financiar. Vrem să coste la fel de puțin să pornești o firmă în Portugalia sau în Bulgaria, cum este în Finlanda sau în Germania. Dacă ești antreprenor și ai o idee de afaceri, șansele tale de a obține un credit de la bancă și prețul la care obții acel credit să nu depindă de țara ta de origine. Alt lucru foarte important – birocrația, reducerea birocrației este una dintre prioritățile Comisiei Europene. Primul vicepreședinte al CE Frans Timmermans este responsabil de a veghea că: UE vine cu inițiative legislative care să corespundă nevoilor prezentului, viitorului și să reevalueze inițiative legislative aflate în vigoare, astfel încât dacă există o inițiativă legislativă de 30 de ani să ne întrebăm dacă mai este de actualitate, dacă trebuie îmbunătățită sau trebuie să dispară cu totul? Deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățen, la nivel național, regional. UE trebuie să intervină doar în acele domenii în care poat elua deciziile mai bine decât nivelul național sau decât nivelul local. De aceea, o mai bună asigurare a finanțării, condiții de finanțare mai bune pentru întreprinzători, reducerea birocrației sunt pași importanți. Dacă pentru accesarea de fonduri europene, ai nevoie de un biblioraft de documente, o întreprindere mare are aparatul administrativ necesar pentru a face față acestor exigențe birocratice, însă trei tineri studenți care au o afacere vor eșua, poate, tocmai datorită acestor cerințe. Noi asta încercăm să facem, să adaptăm programele europene la nevoile cetățeanului și să le simplificăm pentru firmele mai mici.

Robert Lupițu: Săptămâna trecută, Guvernul României a alocat 100 milioane de euro din POR pentru IMM-uri. Cu toate acestea, raportul din 2013 clasa România printre țările cu ”very weak performance”, cu o performanță foarte slabă în ceea ce privește IMM-urile, -17% în ce înseamnă valoare adăugată, număr de IMM-uri și locuri de muncă.

Siegfried Mureșan: În România, din păcate, lansarea unei firme durează prea mult, costă prea mult. Un IMM în România trebuie să plătească 39 de taxe, față de 12 taxe cât este media europeană. Chiar și costul închiderii unei firme este ridicat. Statisticile arată că dacă ai încercat o afacere și ai avut un eșec, șansele să reușești cu o a doua afacere sunt mult mai mari. Acesta este un lucru pe care și băncile trebuie să îl aibă în vedere, nu trebuie să le fie teamă că antreprenorul respectiv, care vine să se împrumute a mai avut un eșec, oricine merită o a doua șansă. În România, este prea complicat să dai drumul la o firmă, este complicat și să o închizi, costă prea mult. Pe durata desfășurării activității trebuie să plătești prea multe taxe și ca număr, nu neapărat ca sumă. Legile de insolvabilitate sunt iarăși complicate. UE pune la dispoziție fonduri europene prin Fondul Operațional Capacitate Administrativă pentru evaluarea birocrației și găsirea de căi pentru reducerea ei. Deci Guvernul trebuie să folosească banii care îi sunt puși la dispoziție pentru a evalua cum funcționează administrația în România și în ce măsură ea servește sau este o povară pentru IMM-uri și antreprenori.

Robert Lupițu: Despre situația din Grecia aș dori să vă întreb cum interpretați dvs., atât ca europarlamentar, cât și ca purtător de cuvânt și membru al PPE, acordul cu aceasta. Ce am auzit în ultima zi sunt opinii aproape opuse. Se spune că Germania a suferit un dezastru diplomatic, domnul Hollande este foarte lăudat, Serghei Stanisev, șeful PES spune că socialiștii sunt cei care au evitat un Grexit. Cum s-au simțit, în Parlamentul European, discursul lui Alexis Tsipras, abordarea domnului Guy Verhofstadt, dar și semnalele de alarmă trase de Juncker și Tusk?

Siegfried Mureșan: Ideea este următoarea: Grecia are nevoie de o reformare profundă. Noi, PPE, am fost partidul care, de-a lungul acestor cinci ani, am avut mereu o agendă de reforme. O economie solidă, competitivă nu poate exporta, nu poate crea suficiente locuri de muncă dacă nu este reformată, dacă finanțele publice nu sunt în regulă, dacă administrația publică nu este reformată, dacp legile pensiilor, salarizărilor nu corespund nevoilor actuale. Există un pachet mare de reforme pe care Grecia trebuie să îl implementeze și duminică șefii de state și de guverne au decis că vor să păstreze Grecia în zona euro, aceasta este o prioritate. Însă, pentru ca Grecia să aibă un viitor în zona euro are nevoie de ajutor financiar acum, ajutor mult mai mare față de acum câteva luni. Aventura la care prim-ministrul Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia. Europa a spus: vrem să vă dăm banii de care aveți nevoie, dar pentru asta trebuie să vă reformați țara și pentru că s-a pierdut încredrea în Tsipras în ultimele luni, înainte de a discuta despre un nou acord și despre ajutoare financiare viitoare, trebuie să veniți în avans cu o serie de măsuri de reformă. Aceasta a fost agenda susținută de toate partidele rsponsabile proeuropene și țara nu poate ajunge pe linia de plutire fără aceste reforme. De aceea, este estențial să vedem dacă Tsipras le va implementa în următoarele săptămâni.

Un lucru care a fost foarte important pentru Europa de-a lungul ultimelor săptămâni este și respectarea regulilor europene, fiindcă zona euro e un spațiu care o duce bine din punct de vedere economic pentru că sunt o serie de reguli care sunt respectate. De aceea, și Grecia, dacă dorește să rămână parte a zonei euro trebuie să respecte acele reguli. Mesajul pe care Tsipras l-a dat în campania electorală de la începutul anului din Grecia și anume că statul elen va rămâne în zona euro, dar nu va respecta niciuna dintre condițiile existente este un mesaj utopic, iresponsabil care nu a funcționat. Este important că Europa a reușit sp asigure supraviețuirea regulilor care stau la baza supraviețuirii Uniunii Economice și Monetare

Robert Lupițu: În țară au existat voci potrivit cărora în timpul celor 3 ore de dezbatere din plenul PE, niciun europarlamentar român nu a avut vreo intervenție pe situația din Grecia. Ministrul de finanțe britanic a spus că nu va sprijini o eventuală finanțare a Greciei și că i se pare firesc ca aceste costuri să fie suportate doar de statele din zona euro.

Siegfried Mureșan: Sper să nu ajungă Marea Britanie în situația de a avea nevoie de autor financiar extern, atunci nu i-ar plăcea ministrului de finanțe britanic să fie confruntat cu un răspuns asemănător. De altfel, sunt sigur că am ajuta Marea Britanie dacă ar avea nevoie.

Despre dezbaterea de săptămâna trecută, eu cred că am luat cuvântul de trei ori în ultimele două-trei săptămâni în cadrul grupului parlamentar al PPE pe situația din Grecia, am comunicat și în opinia publică europeană intensiv pe tema aceasta, săptămâna aceasta am fost la o emisiune la postul public de televiziune austriac. Săptămâna trecută, în dezbaterea cu premierul Greciei, de la grupul PPE au intervenit doar șefii de delegații naționale. Eu solicitasem timp de vorbire în acea dezbatere, însă decizia grupului a fost să acorde timp de vorbire doar câte unui europarlamentar din fiecare stat membru și anume șefului de delegație, eu nu sunt șeful delegației române, de aceea nu am primit timp de vorbire, a fost pur și simplu o regulă a grupului. Despre cei de la alte grupuri politice în PE, nu știu să vă răspund, dacă a luat cineva cuvântul.

Întrebarea următoare care se pune este cum primește Grecia imediat ajutorul financiar de care are nevoie pentru că negocierile unui acord durează câteva săptămâni iar Grecia trebua să plătească luni 3,5 mld euro spre BCE, deci trebuie găsită o măsură urgentă de finanțare. Există pe masă și opțiunea de a folosi bani din fondul de ajutorare al Comisiei Europene, fonduri constituite de toate cel 28 state membre, însă Marea Britanie deja a spus că nu sunt de acord ca acel fond să fie folosit. Am ajuns în situația aceasta, cu presiunea care există, tot datorită iresponsabilității lui Tsipras, care dacă și-ar fi folosit inteligent timpul pe care l-a avut încă din februarie, nu ar fi ajuns în această situație în care se află, au ”ajuns cu cuțitul la os”. Dacă nu plătește luni tranșa de bani către BCE, banca centrală va trebui să oprească punerea de lichiditate la dispoziția băncilor grecești și atunci consecințele pentru economica greacă vor fi semnificative. Deja ultimele trei săptămâni cu băncile închise au efecte negative economice majore asupra Greciei și din păcate, costul este suportat tot de cetățeanul grec.

By Muresan Siegfried|2015-07-17T13:54:00+00:00iulie 17th, 2015|Categories: evenimente pe, Grecia, IMM-uri, Interviuri, Parlamentul European, Siegfried Muresan|Comentariile sunt închise

Europarlamentarul PPE/ PMP Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European și vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a PE a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare a legislativului european din 9-13 martie 2015.

Robert Lupițu: Bună seara din clădirea Parlamentului European, aici are loc o sesiune plenară a legislativului european în perioada 9-12 martie. Alături de noi îl avem pe dl europarlamentar Siegfried Mureșan. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu acordat caleaeuropeana.ro

Siegfried Mureșan: Buna seara! Vă mulțumesc pentru vizita la Strasbourg.

R.L.: Ne face plăcere, astfel le putem arăta celor de acasă că europarlamentarii lucrează pentru interesul cetățenilor. Recent, dvs. ați introdus 37 de amendamente în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare cu privire la o redistribuție geografică a ceea ce înseamnă finanțările Bancii Europene de Investitii, atât la nivel intern, pentru statele membre, cât și pentru statele din vecinătatea estică a UE. Puteți să ne dați mai multe detalii? Ce beneficii poate aduce pentru România și pentru Republica Moldova?

„Din cele peste 70 de miliarde de euro, creditele anuale oferite de BEI, România folosește doar 1(unu) la sută”

S.M.: BEI este banca Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că ea trebuie să finanțeze proiecte care sunt în concordanță cu prioritățile politice ale UE: investiții în infrastructură, în cercetare, dezvoltare, inovare, eficiență energetică șamd. Volumul total de credite pe care BEI îl acordă pe an este între 70 și 80 mld euro. În România, se finanțează proiecte de energie regenerabilă sau izolări termice de blocuri, deci proiecte mari de pe urma căror beneficiază și românii. Pentru România, bugetul anual alocat este de 500 milioane de euro, deci este puțin de 1%. Mi se pare puțin și cred că România poate găsi proiecte bune, viabile din punct de vedere economic, în linie cu prioritățile UE, care să fie finanțate de BEI într-un cuatum mai mare decât cel actual. De aceea, am susținut, printre altele, introducerea unei distribuții geografice. Alegem cele mai bune proicte, proiectele trebuie să fie viabile din punct de vedere economic, pentru că altfel nu atrag investitori, însă trebuie avute în vedere și alte criterii precum gradul de dezvoltare al statelor membre, astfel încât să fie ajutate statele care au mai mare nevoie. România merită mai mult, avem proiecte bune, avem nevoie de proiecte de mai mult de 500 milioane. Este, totodată, nevoie ca antreprenorii să fie mai bine informați cu privire la aceste posibilități și de aici apelul meu la autoritățile române, la băncile centrale, să informeze clienții cu privire la aceste oportunități și aici BEI se poate implica prin bune practici- cum sunt informați aceștia în alte state și dacă putem prelua aceste idei și în România.

În ce privește R.Moldova, situația este simplă: BEI participă în aceste state (R.Moldova, Ucraina), însă vreau să își intensifice participarea tocmai în spiritul importanței pe care vecinătatea estică, o vecinătate estică stabilă și prosperă din punct de vedere economic o are pentru UE.

R.L.: Deci pentru BEI, economia Ucrainei rămâne o prioritate în cadrul Parteneriatului Estic?

S.M.: E greu să compari Ucraina cu Republica Moldova. E vorba de proiecte concrete și, în al doilea rând, de volumul total de finanțare externă de care Ucraina are nevoie e de așa natură încât este necesară participarea FMI, guvernul SUA. Și BEI trebuie să își intensifice efortul, dar banca singură nu poate asigura nevoile mari de finanțare ale Ucrainei.

„În momentul de față, nu trebuie să discuăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană”

Obiectivul nostru e ca R.Moldova, indiferent de ce se întâmplă în Parteneriatul Estic, să rămână cel mai performant stat din Parteneriatul Estic. Evident, drumul moldovei spre UE nu poate fi privit izolat față de restul evoluțiilor din regiune, dar eu vreau ca în continuare, R.Moldova să rămână statul cu angajamentul cel mai puternic, cel mai clar în ceea ce privește integrarea europeană. Și aici revin la întrebarea dvs., ce putem face noi. Acordul de Asociere semnat între Uniunea Europeană și R.Moldova este cea mai bună premiză pe care R.Moldova a avut-o vreodată de apropiere față de Europa. În momentul de față, nu trebuie să discutăm despre integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană, o idee pe care dacă o vom prezenta publicului conservator din vechile state membre ale UE, poate sătui de ultimele extinderi ale UE, un public care crede că UE trebuie să se consolideze, te lovești de această poziție. Opinia mea e că prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de Asociere și pregătirea Republicii Moldova, dacă pot spune așa, de Uniunea Europeană. Nu discutăm acum de integrare, ci facem reformele care să pregătească R.Moldova la nivel instituțional, economic. Dacă R.Moldova va fi pregătită peste 5 ani, peste 10 ani și rezistența din partea actorilor care acum privesc aderarea cu mai mult scepticism va fi mult redusă. Eu voi fi primul care va spune: Republica Moldova trebuie să fie membru al Uniunii Europene la momentul la care simțim că este pregătită.

Despre gazoductul Iași-Ungheni:

Este un pas important, și eu am fost preocupat în ultimele 6 luni, după ce i-am văzut pe prim-miniștrii Leancă și Ponta inaugurând un gazoduct prin care nu a curs gaz, acum proiectul este în folosință, vrea ca independența fiecărui stat european de gazul rusesc să fie cât mai mică.

Despre Uniunea Energetică:

Dacă ne uităm la o hartă comparativă a gazoductelor dinspre Rusia spre UE, dar și alte zone ale lumii, între 2005 și 2015 vom vedea că Federația Rusă a fost interesată să reducă dependența energetică de UE, ca și cumpărător de gaze: gazoducte construite spre Asia, răspunzând cererii în creștere. (…)Cred că uniunea energetică trebuie să pornească de la obiectivul de a asigura necesarul de energie pentru toți cetățenii Uniunii Europene, la un preț acceptabil, indiferent de statul în care se află. (…) Germania a luat decizia de a renunța la toate centralele nucleare pe care le are în următorul deceniu, însă întrebarea este: putem energia nucleară la costuri acceptabile pentru populație, pentru economie? Alternativele energiei regenerabile trebuie să fie la prețuri acceptabile și să avem tehnologia în următorul deceniu. Sunt sceptic în acest sens și atunci, ca cetățean german nu te ajută cu nimic dacă stii că se închide centrala ta nucleară dacă există una în Franța, la 200 km distanță. Opinia mea este că energia nucleară trebuie să rămână pe termen mediu, termen predictibil o sursă de energie în Uniunea Europeană.

Despre BCE și măsurile de relaxare fiscală. Ar fi avut acestea loc fără încercarea Greciei de a-și renegocia datoriile și schimbările guvernamentale din țara elenă?

Opinia mea este categoric da. BCE cunoaște foarte bine efectul pe care politica de stat monetară îl are asupra economiei reale din zona euro și măsurile de politică monetară luate în ultimii ani nu au fost transmise în totalitate în economia reala Adică deși nivelul dobânzilor este mic, deși există lichidități pe piață, întreprinderile, persoanele fizice nu au, în momentul de față, acces la finanțări la preț redus la o dobândă acceptabilă în toate colțurile Uniunii Europene. O parte din măsurile luate pentru a îmbunătăți situația este proiectul care se numește Uniunea Bancară, proiect ce vizează întârirea băncilor din toate statele participante din UE. Obiectivul este ca, dacă ești antreprenor și ai o idee bună de afacere să poți obține credit de la o bancă la același preț sau preț comparabil cu orice stat al UE.

Economia reală nu a avut acces la finanțare la preț corect, bun în interiorul zonei euro. Măsurile luate până acum de BCE au fost insuficiente și de aceea au fost luate aceste măsuri de relaxare cantitativă. Eu sunt convins că această măsură ar fi fost luată și dacă situația dintre zona euro și Grecia nu ar fi escaladat de-a lungul ultimelor săptămâni. Era nevoie de o astfel de măsură în zona euro

În ceea ce privește Grecia, guvernul anterior de centru dreapta, indiscutabil, a stabilizat țara în ultimii doi ani jumătate, de când au câștigat alegerile. Grecia s-a reîntors anul acesta pe creștere economică și a fost pe drumul cel bun. Evident, nu tot ce s-a făcut a fost corect, dar țara a fost pe drumul cel bun. Riscurile au început să apară odată cu instabilitatea politică. la sfârșitul anului trecut, acești oameni iresponsabili de extremă stângă, comuniști, au vrut să destabilizeze Grecia politic pentru a acapara puterea, simțind că poporul este obosit după 5-6 ani de criză și este vulnerabil, în sensul în care crede în soluții miraculoase.

Este obosit în sensul în care crede în soluţii miraculoase pentru criza ultimilor ani, însă ea nu există. Singura modalitate pentru a preveni ca Grecia să nu mai fie lovită de o criză, pentru a susţine întărirea economiei Greciei trebuie să tratezi exact cauzele economice: datorie publică prea mare, trebuie redus nivelul datoriei, economia nu este foarte competitivă şi este nevoie de reforme, recâştigarea încrederii investitorilor, reforma sistemului bancar.

Doar aşa se generază creştere economică sustenabilă şi locuri de muncă. (…) Rezolvarea crizei în Grecia a durat mai mult decât ne-am fi dorit, dar la acel moment nu exista o soluţie mai bună. După şase ani de criză, oamenii vor să vadă luminiţa de la capătul tunelului. Tot ce le-a promis guvernul actual este utopic (…) Grecia nu îşi permite asta. Comuniştii aplică acum exact măsurile care au dus la începerea crizei. (…) De-a lungul crizei europene, popoarele au ajutat Grecia, sunt bani publici europeni de la contribuabilul german, francez, italian, austriac, olandez şamd care au făcut posibilă supravieţuirea Greciei , deci UE nu vrea să facă rău Greciei în niciun fel, ci dimpotrivă, o va ajuta în continuare, dar şi Grecia trebuie să îşi îndeplinească angajamentele.

Deficit de investiţii de 800 miliarde euro în UE

Fondul European de Investiţii îşi propune să închidă deficitul de investiţii pe care îl avem în UE. Datorită lipsei proiectelor atractive, disfuncţionalităţilor din sistemul bancar de pe pieţele financiare pe piaţa europeană, în momentul de faţă există un deficit de investiţii la nivelul UE de aprox 800 miliarde euro.(…) Atunci, Comisia Europeană a venit cu acest plan de investiţii care îşi propune să garanteze investiţii private cu fonduri venite din bugetul UE. Aici, prioritatea trebuie să fie identificarea proiectelor care sunt realmente prioritare, care aduc valoare adăugată pentru România. Guvernul trebuie să identifice care sunt cu adevărat priorităţile, iar în al doilea rând, trebuie să vadă dacă aceste priorităţi sunt viabile din punct de vedere economic. Într-un dialog pe care l-am avut în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, cu vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care este responsabil de acest proiect întrebările mele au mers în direcţia <cum pot autorităţile locale, naţionale să se implice cu bani de la bugetul de stat, chiar cu fonduri europene pentru a face aceste proiecte viabile din punct de vedere economic şi atractive pentru sectorul privat>. Răspunsul comisarului a fost că evident, o pot face, inclusiv cu fonduri europene sau cu fonduri de coeziune. Dacă vrem să construim o autostradă şi să o finanţăm, între un investitor privat şi garanţia oferită de acest fond european de investiţii şi este totuşi încă insuficient pentru investitor ca proiectul să devină viabil, atunci Guvernul, autorităţile locale şi regionale trebuie să vadă cum pot compensa diferenţa, suma necesară pentru ca proiectul să devină atractiv şi raţional din punct de vedere economic pentru sectorul privat.

Nu va exista o distribuţie geografică la acest Fond, astfel încât nu va fi o sumă garantată, deci România va atrage cu atât mai mulţi bani cu cât proiectele pe care le propunem sunt bune.

Protestul adresat autorităților italiene privind discriminarea românilor, fără răspuns încă

„Scrisoarea a fost trimisă acum două săptămâni, încă nu am primit un răspuns dar nu le reproşez încă autorităţilor italiene faptul că nu au răspuns. Ideea este că atunci când se întâmplă aşa ceva, trebuie să vezi care este măsura cu adevărat eficientă şi duce la rezultate. La începutul săptămânii am văzut colegi de la socialişti din România apelând la preşedintele PE să îl sancţioneze pe acest europarlamentar (…) însă trebuie ştiut că preşedintele PE nu are niciun rol, nicio competenţă în a sancţiona, avertiza un membru al PE pentru declaraţii politice făcute în afara Parlamentului European. Dacă aceste declaraţii ar fi fost făcute în plen, atunci preşedintele PE l-ar fi putut sancţiona. Dacă vrei să existe un efect real, atunci trebuie să verifici cine şi ce competenţe are şi, în acest sens, eu m-am adresat guvernului italian şi aştept un răspuns de acolo, în cadrul legislativ din Italia. E inacceptabil pentru mine ca un om politic extremist să încerce să stigmatizeze românii datorită unui caz unic. Sunt atât de mulţi români care muncesc cinstit, corect, de multe ori în condiţii grele în multe state europene, inclusiv în Italia”.

N.R. Europarlamentarul român Siegfried Mureşan a cerut autorităţilor italiene să-l sancţioneze pe eurodeputatul Gianluca Buonanno, după ce acesta a făcut o serie de afirmaţii jignitoare la adresa românilor care muncesc în Italia. Europarlamentarul i-a trimis o scrisoare şefei Departamentului pentru Oportunităţi Egale, din cadrul guvernului italian, Ermenegilda Siniscalchi, în care i-a spus că declaraţiile oficialului italian sunt inacceptabile şi că ar trebui să fie sancţionat în justiţie.

N.R. În cursul zilei de vineri, 13 martie 2015, eurodeputatul român a primit răspuns al autorităților italiene care l-au asigurat că se vor folosi de toate mijloacele pentru ca deputatul european Gianluca Buonanno să fie sancționat pentru declarațiile sale. Mai multe aici.

Despre viitorul Uniunii Europene şi implicarea tinerilor:

Mi-aş dori să avem tineri români care să fie mai buni europeni decât sunt, să spunem, în momentul de faţă chiar unii din reprezentanţii noştri în instituţiile europene. Vreau ca tinerii români să înţeleagă că în momentul de faţă poţi călători liber, studia unde vrei, poţi lucra unde vrei fără niciun fel de restricţii în Uniunea Europeană, la fel ca orice alt cetăţean UE. Deci să simţim că suntem parte a acestui proiect (…) şi să renunţăm la complexul acesta că sunetm cetăţeni europeni de categoria a II-a. (…) Vreau ca tinerii din Românai să ajungă la acest nivel al firescului.

După 15 ani de victorii în alegerile europarlamentare, PPE trebuie să arate că a meritat această încredere

PPE a câştigat toate alegerile europarlamentare din Europa, începând cu 1999, de aceea a avut şi preşedinte în Comisia Europeană în ultimii zece ani, iar familia noastră a condus Uniunea Europeană de- a lungul crizei economice cât am putut noi de bine. La alegerile europarlamentare de anul trecut, am fost asaltaţi din toate direcţiile, de către socialişti, de către liberali, populişti, sceptici, naţionalişti şamd. Adevărul este că oamenii au continuat să îşi pună încrederea în noi şi am câştigat acele alegeri, de aceea, din nou, atât preşedintele Comisiei Europene, cât şi preşedintele Consiliului European sunt reprezentanţi ai familiei noastre politice. Anul acesta, PPE trebuie să dovedească că a meritat această încredere, trebuie să dovedim că avem răspunsuri la grijile oamenilor (…) Oamenii ne-au acordat încrederea nouă pentru că ştiu că avem răspunsuri la problemele economice, dar şi că dacă se întâmplă ceva neprevăzut, noi suntem cei mai în măsură, datorită experienţei, să gestionăm aceste situaţii neaşteptate – Ucraina este doar un exemplu în acest sens.

Mesajul eurodeputatului pentru cititorii CaleaEuropeana.ro:

De multe ori mă gândesc la cititorii CaleaEuropeana.ro, în sensul că lucrurile pe care le facem în Parlament aici, sunt specifice. Eu, în PE, sunt membru în Comisia pentru Bugete şi în Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare şi de multe ori, când în Parlament se discută câte o temă specifică cu mutle detalii tehnice, care prespune deja o cunoasştee a fenomenului european li a deciziilor care se iau aici, mă gândesc cum să aducem asta în atenţia cititorilor interesaţi de România. CaleaEuropeana.ro este de multe ori mijlocul cel mai la îndemână, fiind un site interesat să promoveze subiectele de interes real şi ştii că cititorii constanţi care revin pe pagină sunt interesaţi şi au un anumit nivel de înţelegere şi pot aborda chiar teme mai dificile, de accea e mereu o plăcere să interacţionez cu voi.

Interviul a fost realizat în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, 9-12 martie 2015.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan este vicepreședintele Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India. Totodată, Siegfried Mureșan este purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European și prim-vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară

Sursa: Caleaeuropeană.ro

By Muresan Siegfried|2015-03-13T12:32:00+00:00martie 13th, 2015|Categories: alegeri Grecia, comisia pentru afaceri economice, Comisia pentru Republica Moldova, fonduri europene, Interviuri|Comentariile sunt închise

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan a depus un amendament în Parlamentul European privind realocarea a 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European: În fața amenințării ruse, trebuie să investim mai mult în apărarea Uniunii Europene și să îi oferim Ucrainei o perspectivă de aderare la NATO

Declarație de presă – Siegfried Mureșan: Partidul Acțiune și Solidaritate din Republica Moldova a devenit membru asociat al PPE

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Parlamentul European a aprobat Planul REPowerEU care ne va ajuta să reducem facturile la energie

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European: Tot ceea ce facem pentru Ucraina trebuie să facem și pentru Republica Moldova

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Parlamentul European a aprobat Planul REPowerEU care ne va ajuta să reducem facturile la energie

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan, în plenul Parlamentului European: Tot ceea ce facem pentru Ucraina trebuie să facem și pentru Republica Moldova

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Acord final între Parlamentul European și Consiliul UE privind Planul REPowerEU din care România va primi 1,39 miliarde de euro

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Planul REPowerEU din care România va primi 1,39 miliarde de euro, adoptat în plenul Parlamentului European

Comunicat de presă – Siegfried Mureșan: Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova cere începerea negocierilor de aderare cât mai repede după îndeplinirea recomandărilor transmise de Comisia Europeană

Articole recente

Stay In Touch

INTERVIU Caleaeuropeană.ro – Europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan: „Aventura la care Tsipras și-a supus propriul popor a dus la sporirea necesarului de finanțare în Grecia”

Articole asemanatoare

Articole asemanatoare

Articole recente

Stay In Touch